{"id":1573,"date":"2012-03-08T10:40:50","date_gmt":"2012-03-08T08:40:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.monergism.ro\/?p=1573"},"modified":"2014-07-29T19:58:14","modified_gmt":"2014-07-29T16:58:14","slug":"a-doua-marturisire-de-credinta-baptista-de-la-londra","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.monergism.ro\/index.php\/2012\/03\/a-doua-marturisire-de-credinta-baptista-de-la-londra\/","title":{"rendered":"A doua m\u0103rturisire de credin\u0163\u0103 baptist\u0103 de la Londra (1689)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cele patru decenii care au urmat adopt\u0103rii Primei m\u0103rturisiri de credin\u0163\u0103 baptist\u0103 de la Londra (1644)<\/em> au adus schimb\u0103ri majore \u00een via\u0163a politic\u0103 din Anglia. \u00cen r\u0103zboiul civil, armata regelui Charles I a fost \u00eenvins\u0103 de for\u0163ele loiale Parlamentului, iar monarhul a fost decapitat \u00een ianuarie 1649.<\/p>\n

Dup\u0103 execu\u0163ia lui Charles I, prezbiterienii, anglicanii \u015fi congrega\u0163ionali\u015ftii erau diviza\u0163i \u00een func\u0163ie de sus\u0163inerea pe care o acordau monarhiei. Oliver Cromwell, un general de cavalerie, a fost ridicat la rangul de Lord Protector \u015fi a condus Anglia p\u00e2n\u0103 \u00een 1658, cu ajutorul Parlamentului. Dup\u0103 moartea lui Cromwell, linia Stuarzilor a fost restaurat\u0103 pe tron.<\/p>\n

Rela\u0163iile dintre Sco\u0163ia \u015fi Anglia, ca \u015fi cele dintre puritanii sco\u0163ieni \u015fi cei englezi au continuat s\u0103 fie tensionate \u015fi datorit\u0103 apari\u0163iei unor noi legi referitoare la \u00eenchinare. \u00cen 1662, Actul uniformit\u0103\u0163ii<\/em> a scos \u00een afara legii folosirea oric\u0103rei alte c\u0103r\u0163i ca norm\u0103 pentru \u00eenchinarea bisericii cu excep\u0163ia noii C\u0103r\u0163i de rug\u0103ciune<\/em>. Biserica anglican\u0103 a renun\u0163at la Confesiunea de la Westminster<\/em> \u015fi s-a \u00eentors la cele 39 de articole<\/em>.<\/p>\n

\u00cen 1677, mai mul\u0163i lideri ai bapti\u015ftilor particulari s-au str\u00e2ns pentru a pune bazele unei m\u0103rturisiri mult mai detaliate dec\u00e2t cea de la 1644. \u00cen introducerea acestui document, ei au explicat din nou motivele pentru care au scris M\u0103rturisirea de la 1644<\/em>, \u015fi-au afirmat bucuria pentru rezultatele acesteia, iar apoi au declarat: \u201eDatorit\u0103 faptului c\u0103 acea m\u0103rturisire nu este unanim acceptat\u0103 acum \u015fi c\u0103 mul\u0163i al\u0163ii au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat de atunci acela\u015fi adev\u0103r exprimat \u00een ea [m\u0103rturisire], am considerat necesar s\u0103 ne unim pentru a depune m\u0103rturie \u00eenaintea lumii despre aderarea noastr\u0103 ferm\u0103 la acele principii s\u0103n\u0103toase prin publicarea a ceea ce ave\u0163i acum \u00een m\u00e2n\u0103.\u201d<\/p>\n

Persecu\u0163iile au f\u0103cut ca documentul din 1677 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 secret; \u00eens\u0103 \u00een 1689, Actul toleran\u0163ei<\/em> a fost aprobat, oferind posibilitatea existen\u0163ei bisericilor de orice denomina\u0163ie \u00een Anglia \u015fi Sco\u0163ia. Reprezentan\u0163i din peste 100 de biserici baptiste s-au \u00eent\u00e2lnit la Londra \u00eentre 3 \u015fi 11 iulie 1689 pentru a-\u015fi exprima adeziunea fa\u0163\u0103 de documentul redactat cu 12 ani mai devreme. \u00cen ciuda faptului c\u0103 m\u0103rturisirea a fost scris\u0103 \u00een 1677, prefa\u0163a oficial\u0103 a documentului a f\u0103cut ca aceasta s\u0103 fie cunoscut\u0103 sub numele de A doua m\u0103rturisire de credin\u0163\u0103 baptist\u0103 de la Londra din 1689.<\/em><\/p>\n

Inspira\u0163i din Confesiunea de la Westminster<\/em>, autorii acestei m\u0103rturisiri au fost preocupa\u0163i s\u0103 arate c\u0103 sunt \u00een acord deplin cu celelalte grup\u0103ri protestante, de aceea au decis s\u0103 \u201efoloseasc\u0103 acelea\u015fi cuvinte ca \u015fi ei \u00een acele multe articole unde credin\u0163a \u015fi doctrina erau acelea\u015fi cu ale lor\u201d. Cu umilin\u0163\u0103, ei au afirmat: \u201enu avem nicio dorin\u0163\u0103 s\u0103 supra\u00eenc\u0103rc\u0103m religia cu termeni noi, ci s\u0103 folosim acele cuvinte s\u0103n\u0103toase care au fost folosite, \u00een acord cu Sfintele Scripturi, de al\u0163ii, \u00eenaintea noastr\u0103\u201d.<\/p>\n

Pentru o \u00een\u0163elegere mai clar\u0103 a unor probleme precum: originea bapti\u015ftilor particulari, diferen\u0163ele dintre cele dou\u0103 m\u0103rturisiri de credin\u0163\u0103 baptiste de la Londra, contextul istoric \u00een care a fost adoptat\u0103 <\/strong>A doua m\u0103rturisire de credin\u0163\u0103 baptist\u0103 de la Londra, <\/strong><\/em>citi\u0163i <\/strong>Cuv\u00e2ntul-\u00eenainte<\/strong><\/em><\/a> scris de pastorul Adrian B\u00e2rzu<\/a>.<\/strong><\/p>\n

De\u015fi nimeni nu s-ar putea \u00eendoi de calvinismul soteriologic foarte evident al acestei m\u0103rturisiri, se impune s\u0103 cit\u0103m din c\u00e2teva articole. \u00cen ce prive\u015fte hot\u0103r\u00e2rea lui Dumnezeu, paragrafele trei \u015fi patru din capitolul trei spun: \u201ePrin hot\u0103r\u00e2rea lui Dumnezeu \u015fi pentru manifestarea slavei Sale, unii oameni \u015fi \u00eengeri sunt predestina\u0163i sau or\u00e2ndui\u0163i mai dinainte pentru via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103, prin Isus Hristos, spre lauda harului S\u0103u glorios, iar al\u0163ii sunt l\u0103sa\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een p\u0103catul lor pentru os\u00e2nda lor dreapt\u0103, spre lauda drept\u0103\u0163ii Sale glorioase. Ace\u015fti \u00eengeri \u015fi oameni, predestina\u0163i sau or\u00e2ndui\u0163i astfel mai dinainte, sunt desemna\u0163i \u00een mod individual \u015fi neschimb\u0103tor, iar num\u0103rul lor este at\u00e2t de sigur \u015fi de precis, \u00eenc\u00e2t nu poate fi nici m\u0103rit, nici mic\u015forat.\u201d<\/p>\n

Acest capitol con\u0163ine, de asemenea, \u00eendemnul de a folosi cu mare grij\u0103 importanta doctrin\u0103 a predestin\u0103rii, afirm\u00e2nd c\u0103 ea \u201etrebuie tratat\u0103 cu pruden\u0163\u0103 \u015fi grij\u0103 speciale\u201d pentru ca aceasta s\u0103 nu diminueze slava lui Dumnezeu, ci s\u0103 \u201eofere un prilej de laud\u0103, reveren\u0163\u0103 \u015fi admira\u0163ie fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi de umilin\u0163\u0103, seriozitate \u015fi mare m\u00e2ng\u00e2iere tuturor celor care ascult\u0103 sincer de Evanghelie\u201d.<\/p>\n

\u00cen plus, m\u0103rturisirea sus\u0163ine despre c\u0103derea omului c\u0103 aceasta l-a f\u0103cut \u201etotal neputincios \u015fi \u00eempotrivitor oric\u0103rui bine, astfel \u00eenc\u00e2t \u015fi-a pierdut toat\u0103 capacitatea de voin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de orice bun spiritual, care \u00eenso\u0163e\u015fte m\u00e2ntuirea\u201d. Un astfel de om nu se poate converti singur; el este m\u00e2ntuit atunci c\u00e2nd, prin chemare eficace, este \u00eemputernicit s\u0103 \u201e\u00eembr\u0103\u0163i\u015feze harul oferit\u201d printr-o putere cu nimic mai mic\u0103 dec\u00e2t cea care L-a \u00eenviat pe Hristos din mor\u0163i. Numai cei predestina\u0163i pentru via\u0163\u0103 au parte de o chemare eficace \u015fi sunt, de aceea, \u201ejustifica\u0163i \u00een mod liber\u201d. Posibilitatea unei astfel de m\u00e2ntuiri a fost dob\u00e2ndit\u0103 de Hristos, Mijlocitorul. Prin ascultarea Sa des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u015fi prin jertfa Sa, El a satisf\u0103cut pe deplin dreptatea lui Dumnezeu, a ob\u0163inut reconciliere \u015fi a dob\u00e2ndit o mo\u015ftenire ve\u015fnic\u0103 \u201epentru to\u0163i cei pe care Tat\u0103l i-a dat Lui\u201d. Aceia care au fost astfel ale\u015fi, r\u0103scump\u0103ra\u0163i, chema\u0163i, justifica\u0163i \u015fi sfin\u0163i\u0163i de Duhul \u201enu pot s\u0103 cad\u0103 totalmente \u015fi definitiv din starea de har, ci vor persevera cu siguran\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit \u015fi vor fi m\u00e2ntui\u0163i pentru eternitate\u201d.<\/p>\n

Aceast\u0103 perseveren\u0163\u0103 a sfin\u0163ilor nu depinde de propria lor voin\u0163\u0103 liber\u0103, ci de imuabilitatea alegerii hot\u0103r\u00e2te, care vine din dragostea liber\u0103 \u015fi neschimb\u0103toare a lui Dumnezeu Tat\u0103l, de eficacitatea meritului \u015fi mijlocirii lui Isus Hristos \u015fi a unirii cu El, de jur\u0103m\u00e2ntul lui Dumnezeu, de locuirea Duhului S\u0103u \u015fi a semin\u0163ei lui Dumnezeu \u00een ei \u015fi de natura leg\u0103m\u00e2ntului harului, din care se nasc, de asemenea, siguran\u0163a \u015fi infailibilitatea acestora.<\/p>\n

M\u0103rturisirea de credin\u0163\u0103 din 1689<\/em> r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre un document foarte important pentru bisericile baptiste reformate din toat\u0103 lumea.<\/p>\n

\u00cen limba rom\u00e2n\u0103, aceast\u0103 confesiune a mai fost tradus\u0103 \u015fi publicat\u0103 de Ministerul Afacerilor Eterne<\/a><\/span>, <\/strong>Editura Spurgeon<\/a><\/span> \u015fi Vox Dei Baptist<\/a><\/span>. <\/strong>Noua traducere realizat\u0103 de pastorul Adrian B\u00e2rzu <\/strong><\/a>urmeaz\u0103, \u00een principal, modelul metafraz\u0103rii \u2013 redarea c\u00e2t mai fidel\u0103, cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt, a materialului din limba englez\u0103<\/strong>. <\/strong>Obiectivul traduc\u0103torului este sintetizat \u00een urm\u0103torul citat din Cuv\u00e2nt-\u00eenainte<\/em>: \u201eNoi credem c\u0103 aceast\u0103 m\u0103rturisire de credin\u0163\u0103 a unora din primii bapti\u015fti mai are \u00eenc\u0103 foarte mult de comunicat celor din zilele noastre. Aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een lumea evanghelic\u0103 actual\u0103 se observ\u0103 o \u00eendep\u0103rtare de la principiile \u015fi doctrinele Reformei. Schizofrenia cre\u015ftinismului protestant modern st\u0103 \u00een faptul c\u0103 folose\u015fte terminologia teologiei Reformei, dar cu o semnifica\u0163ie complet diferit\u0103. Termeni \u015fi concepte precum p\u0103cat, justificare, regenerare, credin\u0163\u0103, poc\u0103in\u0163\u0103 sunt reinterpreta\u0163i \u00een lumina materialismului naturalistic \u015fi a psihologiei moderne. Teologia harului centrat\u0103 \u00een suveranitatea lui Dumnezeu a fost treptat \u00eenlocuit\u0103 cu teologia faptelor \u015fi a meritelor centrat\u0103 \u00een autonomia voin\u0163ei omului.\u201d<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/strong><\/span><\/p>\n

Thomas J. Nettles,<\/strong> Prin harul \u0219i pentru slava Lui<\/a><\/span>,<\/em> Editura Reformatio, Oradea, 2006<\/strong><\/span><\/p>\n

Eroll Hulse, <\/strong>Cine sunt puritanii? \u2026 \u015fi care este doctrina lor?<\/a><\/span>, Editura F\u0103clia, Oradea, 2003<\/strong><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cele patru decenii care au urmat adopt\u0103rii Primei m\u0103rturisiri de credin\u0163\u0103 baptist\u0103 de la Londra (1644) au adus schimb\u0103ri majore \u00een via\u0163a politic\u0103 din Anglia. \u00cen r\u0103zboiul civil, armata regelui Charles I a fost \u00eenvins\u0103 de for\u0163ele loiale Parlamentului, iar monarhul a fost decapitat \u00een ianuarie 1649. Dup\u0103 execu\u0163ia lui Charles I, prezbiterienii, anglicanii \u015fi … <\/p>\n

Continue reading<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[237,29,119,257,253,105,256],"class_list":["post-1573","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized","tag-a-doua-marturisire-de-credinta-baptista-de-la-londra-din-1689","tag-baptistii-particulari","tag-istoria-baptistilor","tag-originea-baptistilor-particulari","tag-prima-marturisire-de-credinta-baptista-de-la-londra","tag-puritanii","tag-traduceri","nodate","item-wrap"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t