Un element central \u00een via\u0163a social\u0103 \u015fi \u00een teologia puritan\u0103 l-a reprezentat no\u0163iunea de leg\u0103m\u00e2nt. Toate rela\u0163iile \u2013 \u00eentre Dumnezeu \u015fi om, \u00eentre slujitori \u015fi congrega\u0163ii, \u00eentre magistra\u0163i \u015fi membri ai comunit\u0103\u0163ii, \u00eentre b\u0103rba\u0163i \u015fi familiile lor \u2013 erau prev\u0103zute \u00een termenii unui contract sau leg\u0103m\u00e2nt, care se baza pe consim\u0163\u0103m\u00e2ntul \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile reciproce.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen al XVII-lea, bisericile congrega\u0163ionaliste din Noua Anglie s-au format printr-un acord voluntar al membrilor, care \u015fi-au ales apoi pastorii. Spre exemplu, \u00een 1636, congrega\u0163ia din Boston \u015fi-a \u00eennoit leg\u0103m\u00e2ntul, \u00een urm\u0103torii termeni: \u201eNoi ne d\u0103ruim fiin\u0163ele acelui Dumnezeu care se cheam\u0103 Iahve, Tat\u0103, Fiu \u015fi Duh Sf\u00e2nt… \u015fi binecuv\u00e2ntatului nostru Domn Isus Hristos… f\u0103g\u0103duind (prin ajutorul Duhului S\u0103u \u015fi prin harul S\u0103u) s\u0103 ne alipim de El… prin credin\u0163\u0103, \u00een ascultare de Evanghelie a\u015fa cum \u00eei st\u0103 \u00eentotdeauna bine poporului S\u0103u. Totodat\u0103 \u00eei d\u0103ruim pe copiii no\u015ftri lui Dumnezeu, \u00een Isus Hristos, adeverind c\u0103 Domnul este Dumnezeul nostru \u015fi Dumnezeul copiilor no\u015ftri, iar noi, \u00eempreun\u0103 cu copiii no\u015ftri, suntem poporul Lui, ador\u00e2nd cu umilin\u0163\u0103 acest har al lui Dumnezeu de a fi privi\u0163i, noi \u015fi urma\u015fii no\u015ftri, ca fiind ai Domnului. Totodat\u0103, noi ne d\u0103ruim unul altuia \u00een Domnul \u015fi, dup\u0103 voia lui Dumnezeu, de bun\u0103 voie facem leg\u0103m\u00e2nt \u015fi ne angaj\u0103m s\u0103 umbl\u0103m \u00eempreun\u0103 ca adunare \u00een bun\u0103 r\u00e2nduial\u0103 \u015fi ca biseric\u0103 a lui Hristos, \u00een tot ceea ce \u0163ine de \u00eenchinarea \u00eenaintea Lui, dup\u0103 r\u00e2nduielile sfinte ale Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, f\u0103g\u0103duind ca, \u00een dragoste fr\u0103\u0163easc\u0103 \u015fi cu credincio\u015fie, s\u0103 veghem unii asupra altora.\u201d<\/p>\n
William Ames definea biserica drept \u201eo comunitate de credincio\u015fi lega\u0163i \u00eempreun\u0103 printr-o leg\u0103tur\u0103 special\u0103 \u00een vederea practic\u0103rii ne\u00eentrerupte a comuniunii sfin\u0163ilor.\u201d Un alt puritan al Noii Anglii o definea ca pe o \u201e\u00eentov\u0103r\u0103\u015fire de oameni lega\u0163i printr-un sf\u00e2nt leg\u0103m\u00e2nt cu Dumnezeu \u015fi unul cu cel\u0103lalt.\u201d<\/p>\n
\u00cen locul sistemului din biserica oficial\u0103 a Angliei, \u00een care localizarea parohiei decidea alc\u0103tuirea bisericii, puritanii practicau tot mai mult idealul unei biserici \u201eadunate\u201d, format\u0103 prin op\u0163iunea voluntar\u0103 a membrilor. Descrierea pe care guvernatorul William Bradford o face bisericii din Plymouth eman\u0103 acest spirit de libertate: \u201epoporul liber al Domnului adunat laolalt\u0103 printr-un leg\u0103m\u00e2nt al Domnului \u015fi form\u00e2nd biserica, \u00een p\u0103rt\u0103\u015fia Evangheliei.\u201d<\/p>\n
<\/p>\n
Cu privire la copii, Benjamin Wadsworth scria c\u0103 Dumnezeu \u201e\u00eei nume\u015fte ai Lui… Ei \u00eei apar\u0163in prin leg\u0103m\u00e2nt; au fost \u00een mod solemn consacra\u0163i slujirii Lui; \u015fi acum nu \u00eei ve\u0163i aduce Lui, c\u0103ruia i-a\u0163i dedicat astfel \u00een mod solemn?\u201d Thomas Cobbett sublinia: \u201ecea mai ad\u00e2nc\u0103 dragoste \u015fi credincio\u015fie pe care p\u0103rin\u0163ii ca participan\u0163i la leg\u0103m\u00e2nt pot s\u0103 i-o arate lui Dumnezeu \u015fi copiilor lor, care prin ei \u015fi \u00eempreun\u0103 cu ei se al\u0103tur\u0103 leg\u0103m\u00e2ntului cu Dumnezeu, este de a le oferi educa\u0163ia prin care… propriii lor copii s\u0103 poat\u0103 tr\u0103i \u00een termenii leg\u0103m\u00e2ntului, \u00eemplinindu-l astfel p\u00e2n\u0103 la ultima iot\u0103.\u201d<\/p>\n
Semnifica\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a unui leg\u0103m\u00e2nt este dat\u0103 de ideea obliga\u0163iei contractuale. Contextul teologiei leg\u0103m\u00e2ntului a sporit responsabilitatea p\u0103rinteasc\u0103 fa\u0163\u0103 de copii. Printre cele mai grave avertiz\u0103ri ale puritanilor se num\u0103r\u0103 cele \u00eempotriva neglijen\u0163ei p\u0103rin\u0163ilor de a-\u015fi instrui copiii cum se cuvine.<\/p>\n
Cotton Mather credea c\u0103: \u201e\u00cenainte de toate \u015fi mai presus de orice, p\u0103rin\u0163ii trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi instruiasc\u0103 odraslele \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura religiei cre\u015ftine… Cunoa\u015fterea altor lucruri s\u0103 nu reprezinte o realizare pe care s-o dorim at\u00e2t de asiduu; \u00een ce \u00eei prive\u015fte, copiii no\u015ftri pot atinge fericirea ve\u015fnic\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 ea… Dar cunoa\u015fterea doctrinei divine a cuvintelor Domnului Isus Hristos le este de milioane de ori mai necesar\u0103.\u201d<\/p>\n
Unul dintre cele mai incitante documente puritane este rezolu\u0163ia din 1677 a membrilor bisericii din Dorchester, Massachusetts, de a \u00eencepe o reform\u0103 \u00een vie\u0163ile lor. Parte a leg\u0103m\u00e2ntului la care au subscris vorbea despre hot\u0103r\u00e2rea \u201ede a ne reforma familiile, angaj\u00e2ndu-ne s\u0103 ne preocup\u0103m meticulos de stabilirea \u015fi p\u0103strarea \u00eenchin\u0103rii aduse lui Dumnezeu \u00een familie \u015fi de a umbla \u00een c\u0103minele noastre cu inimi neprih\u0103nite, achit\u00e2ndu-ne de toate \u00eendatoririle familiale: educa\u0163ia, instruirea \u015fi grija de a ne p\u0103stra copiii \u015fi casa \u00eentreag\u0103 \u00een c\u0103ile Domnului.\u201d<\/p>\n
<\/p>\n
\u00centr-un articol publicat \u00een Sword and Trowel <\/em>(1892), Charles Spurgeon sus\u0163inea \u00een mod deschis teologia leg\u0103m\u00e2ntului a\u015fa cum aceasta a fost \u00een\u0163eleas\u0103 de puritani: \u201eNoi credem \u00een Leg\u0103m\u00e2ntul lui Dumnezeu. <\/em>Acesta este un cuv\u00e2nt neobi\u015fnuit de barbar pentru urechile unora. Avem prieteni care aproape c\u0103 nu l-au auzit niciodat\u0103; \u015fi dac\u0103 pastorii lor ar fi \u00eentreba\u0163i de ce nu au predicat niciodat\u0103 despre leg\u0103m\u00e2nt, ei ar r\u0103spunde: \u00abLeg\u0103m\u00e2nt! Acesta este un lucru sco\u0163ian, nu-i a\u015fa? Ceva legat de puritani \u015fi de cei din tagma lor? To\u0163i sunt mor\u0163i ast\u0103zi, cel pu\u0163in majoritatea; au mai r\u0103mas doar c\u00e2\u0163iva \u00een via\u0163\u0103, ca \u015fi fosilele din vremurile de demult; se aga\u0163\u0103 de aceast\u0103 form\u0103 demodat\u0103 a religiei, dar sunt at\u00e2t de pu\u0163ini, \u00eenc\u00e2t \u00een cur\u00e2nd vor disp\u0103rea\u00bb. A\u015fa spun ei, <\/em>fra\u0163ilor; dar vom vedea; \u015fi \u00eentre timp, noi, bietele fosile, credem <\/em>\u00eentr-adev\u0103r \u00een leg\u0103m\u00e2nt; suntem aproape la fel de absurzi ca David, care a spus: \u00abEl a f\u0103cut un leg\u0103m\u00e2nt ve\u015fnic cu mine, \u00eenscris \u00een toate lucrurile \u015fi sigur\u00bb. El, cel care \u00een\u0163elege leg\u0103m\u00e2ntul, a ajuns p\u00e2n\u0103 la esen\u0163a Evangheliei; dar ce pu\u0163ini sunt cei c\u0103rora le mai pas\u0103 azi de leg\u0103m\u00e2nt!\u201d<\/strong><\/p>\n <\/p>\n