{"id":2238,"date":"2013-01-02T17:57:41","date_gmt":"2013-01-02T15:57:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.monergism.ro\/?p=2238"},"modified":"2017-02-14T09:49:26","modified_gmt":"2017-02-14T07:49:26","slug":"o-prezentare-a-calvinismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.monergism.ro\/index.php\/2013\/01\/o-prezentare-a-calvinismului\/","title":{"rendered":"O prezentare a calvinismului"},"content":{"rendered":"

Acest articol nu are preten\u0163ia de originalitate. Ideile \u015fi citatele sunt preluate din lucr\u0103rile la care am f\u0103cut trimitere \u00een notele de final \u015fi la bibliografie. Tot ceea ce am \u00eencercat a fost s\u0103 editez materialul pe care l-am avut la dispozi\u0163ie \u015fi s\u0103 prezint, \u00een doar c\u00e2teva pagini, perspectiva unor cunoscu\u0163i teologi (Loraine Boettner, J.I. Packer, Roger Nicole, Erroll Hulse, David N. Steele, Curtis Thomas, Duane Edward Spencer etc.) cu privire la soteriologia calvinist\u0103 \u015fi la istoria controversei dintre teologia reformat\u0103 \u015fi arminianism (2 ianuarie 2013).<\/span> <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Reformatorul Jean Calvin (1509 \u2013 1564) nu a inten\u0163ionat niciodat\u0103 s\u0103 propun\u0103 ceva care s\u0103 poarte numele de \u201ecalvinism\u201d, cuv\u00e2nt pe care, de altfel, \u00eel dispre\u0163uia. Toat\u0103 via\u0163a a luptat pentru ceea ce considera a fi ortodoxia simpl\u0103 a bisericii post-apostolice timpurii, \u00een timp ce cuv\u00e2ntul \u201ecalvinism\u201d sugera o nou\u0103 \u015fcoal\u0103 de g\u00e2ndire. Totu\u015fi, ceva numit \u201ecalvinism\u201d a luat fiin\u0163\u0103, iar istoria lui avea s\u0103-i duc\u0103 pe mul\u0163i la o \u00een\u0163elegere gre\u015fit\u0103 a lui Calvin \u00een sine.1<\/sup><\/a><\/span><\/p>\n

Pentru a \u00een\u0163elege cum \u015fi de ce sistemul teologic cunoscut \u00een istorie sub numele de \u201ecalvinism\u201d a ajuns s\u0103 poarte aceast\u0103 denumire \u015fi s\u0103 fie exprimat sub forma celor \u201ecinci teze\u201d trebuie s\u0103 cunoa\u015ftem mai \u00eent\u00e2i disputa teologic\u0103 ce a avut loc \u00een Olanda \u00een primul sfert al secolului al XVII-lea.<\/span><\/p>\n

I. Jacobus Arminius \u015fi remonstran\u0163ii<\/b><\/span><\/p>\n

Problema a pornit de la un student olandez, Jacobus Arminius (1560 \u2013 1609), care a fost instruit \u00een vederea lucr\u0103rii pastorale la academia din Geneva la vreo dou\u0103zeci de ani dup\u0103 moartea lui Calvin. \u00centorc\u00e2ndu-se la Amsterdam, el a \u00eenceput s\u0103 predea ni\u015fte \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi destul de diferite de ceea ce \u00eenv\u0103\u0163ase Calvin. <\/span><\/p>\n

Jacobus Arminius a fost \u00eentotdeauna zelos \u00een slujba lui Dumnezeu. Constituia un exemplu de devo\u0163iune personal\u0103 \u015fi era extrem de ospitalier. Nici m\u0103car du\u015fmanii s\u0103i nu l-au putut \u00eenvinui pentru via\u0163a \u015fi caracterul lui. \u00cen ciuda controverselor din via\u0163a lui, el a fost un om care iubea pacea. Arminius era fidel \u015fi devotat prieteniilor pe care le avea. Nu exist\u0103 nicio dovad\u0103 c\u0103 ar fi fost un om motivat de ambi\u0163ii personale. Era tolerant \u015fi r\u0103bd\u0103tor cu cei care aveau opinii diferite de el.<\/span><\/p>\n

Cel mai greu lucru de stabilit este m\u0103sura \u00een care Arminius a \u015ftiut c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile lui nu erau conforme cu standardele doctrinare pe care a promis c\u0103 le va respecta. Ar fi trebuit s\u0103 fie con\u015ftient c\u0103 nu se sincroniza cu anumite p\u0103r\u0163i d<\/span>in Catehismul de la Heidelberg<\/i><\/a> \u015fi cu<\/span> M\u0103rturisirea Belgic\u0103<\/a>.<\/i><\/span> \u00cen privin\u0163a aceasta, Arminius a fost acuzat de duplicitate. El a promis \u00een mod repetat c\u0103 nu va \u00eenv\u0103\u0163a din amvon sau de la catedra universitar\u0103 lucruri care nu se sincronizau cu acele standarde.<\/span><\/p>\n

Dr. Roger Nicole (1915 \u2013 2010) a rezumat convingerile doctrinare ale lui Arminius cu o capacitate \u015fi claritate cov\u00e2r\u015fitoare: \u201eTrebuie ar\u0103tat c\u0103 punctele de vedere ale lui Arminius reprezint\u0103 o \u00eendep\u0103rtare clar marcat\u0103 de la credin\u0163a reformat\u0103. \u00cen lucr\u0103rile sale publicate g\u0103sim s\u0103m\u00e2n\u0163a pentru cele mai multe, dac\u0103 nu pentru toate, ramifica\u0163ii ulterioare ale mi\u015fc\u0103rii remonstrante, \u00eendep\u0103rtate de ortodoxia reformat\u0103. Predestinarea potrivit unei precunoa\u015fteri, negarea harului irezistibil, inten\u0163ia universal\u0103 a isp\u0103\u015firii \u015fi incertitudinea legat\u0103 de perseverare \u2013 aceste teze, care au format punctele principale ale remonstran\u0163ilor \u2013 sunt clar afirmate. Acuza\u0163ia de pelagianism adus\u0103 deseori \u00eempotriva lui Arminius trebuie calificat\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u00een termenii unei puternici accentu\u0103ri pe care acesta a pus-o asupra nevoii de har divin pentru orice lucru bun g\u0103sit \u00een om. De\u015fi sus\u0163inea ideea liberului arbitru, el a recunoscut p\u00e2ng\u0103rirea profund\u0103 a omului \u015fi a sus\u0163inut c\u0103 omul n-ar putea face niciodat\u0103 o alegere bun\u0103 f\u0103r\u0103 sprijinul plin de har al lui Dumnezeu. Suspiciunea c\u0103 ar fi avut \u00eenclina\u0163ii spre romano-catolicism se dovede\u015fte a fi fost f\u0103r\u0103 temelie.\u201d2<\/sup><\/a><\/span><\/p>\n

\u00cen 1610, la un an dup\u0103 moartea lui Arminius, urma\u015fii lui au elaborat cinci articole de credin\u0163\u0103<\/i> pe baza \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor sale. Arminienii, a\u015fa cum au ajuns s\u0103 fie numi\u0163i urma\u015fii lui, au prezentat aceste cinci doctrine statului olandez sub forma unei \u201eProtest\u201d (Remonstran\u0163\u0103<\/i>). Gruparea arminian\u0103 a insistat ca M\u0103rturisirea Belgic\u0103<\/i> \u015fi Catehismul de la Heidelberg<\/i> (expresia oficial\u0103 a pozi\u0163iei doctrinare a bisericilor reformate din Olanda) s\u0103 fie modificate pentru a se conforma concep\u0163iilor doctrinare cuprinse \u00een Remonstran\u0163\u0103<\/i>.<\/i> Arminienii obiectau \u00eempotriva acelor doctrine afirmate at\u00e2t de catehism, c\u00e2t \u015fi de m\u0103rturisire, care se refereau la suveranitatea divin\u0103, la neputin\u0163a omeneasc\u0103, la alegerea necondi\u0163ionat\u0103 sau predestinare, la r\u0103scump\u0103rarea anumitor persoane, la harul irezistibil \u015fi la perseveren\u0163a sfin\u0163ilor. Acestea sunt problemele \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care ei au dorit s\u0103 se revizuiasc\u0103 standardele oficiale ale bisericii olandeze.3<\/sup><\/a><\/span><\/p>\n

II. Teologia remonstran\u0163ilor<\/b><\/span><\/p>\n

Convingerile teologice ale remonstran\u0163ilor se fundamentau pe dou\u0103 principii filozofice. Pentru \u00eenceput, ei afirm\u0103 c\u0103 suveranitatea lui Dumnezeu nu este compatibil\u0103 cu libertatea omului, prin urmare nici cu responsabilitatea lui. Apoi, ei reduc obliga\u0163iile omului la domeniul capacit\u0103\u0163ilor sale.<\/span><\/p>\n

Pornind de la aceste principii, arminienii trag dou\u0103 concluzii. Mai \u00eent\u00e2i, \u00eentruc\u00e2t Biblia consider\u0103 credin\u0163a ca un act liber \u015fi responsabil al omului, aceast\u0103 credin\u0163\u0103 nu-L poate avea pe Dumnezeu ca Autor, ci se exercit\u0103 independent de El. Apoi, cum Biblia consider\u0103 credin\u0163a ca fiind obligatorie pentru m\u00e2ntuirea tuturor celor care aud Evanghelia, capacitatea de a crede trebuie s\u0103 fie universal\u0103. Prin urmare, sus\u0163ineau ei, Scriptura trebuie s\u0103 fie interpretat\u0103 \u00een conformitate cu urm\u0103toarele teze:<\/span><\/p>\n

    \n
  1. \n

    Omul nu este niciodat\u0103 at\u00e2t de complet corupt de p\u0103cat, \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie \u00een stare s\u0103 cread\u0103 Evanghelia spre m\u00e2ntuire atunci c\u00e2nd \u00eei este prezentat\u0103.<\/span><\/p>\n<\/li>\n

  2. \n

    De asemenea, omul nu este niciodat\u0103 at\u00e2t de complet sub controlul lui Dumnezeu, \u00eenc\u00e2t s\u0103-i fie imposibil s\u0103 resping\u0103 Evanghelia.<\/span><\/p>\n<\/li>\n

  3. \n

    Motiva\u0163ia aflat\u0103 \u00een spatele alegerii de c\u0103tre Dumnezeu a celor care vor fi m\u00e2ntui\u0163i \u00ee\u015fi are sursa \u00een faptul c\u0103 El a v\u0103zut dinainte c\u0103 aceste persoane \u00ee\u015fi vor exercita de bun\u0103voie credin\u0163a.<\/span><\/p>\n<\/li>\n

  4. \n

    Moartea lui Hristos nu garanteaz\u0103 m\u00e2ntuirea nim\u0103nui, c\u0103ci ea nu asigur\u0103 pentru nimeni darul credin\u0163ei (un asemenea dar neexist\u00e2nd). Ea se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 creeze o posibilitate a m\u00e2ntuirii pentru to\u0163i, cu condi\u0163ia ca fiecare s\u0103-\u015fi exercite credin\u0163a.<\/span><\/p>\n<\/li>\n

  5. \n

    Credincio\u015fii trebuie s\u0103 se men\u0163in\u0103 \u00eentr-o stare de har, p\u0103str\u00e2ndu-se \u00een credin\u0163\u0103. Cei care e\u015fueaz\u0103 \u00een acest punct abandoneaz\u0103 \u015fi \u00een final sunt pierdu\u0163i.<\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    Astfel, arminianismul a f\u0103cut ca m\u00e2ntuirea omului s\u0103 depind\u0103 \u00een final de el \u00eensu\u015fi, credin\u0163a m\u00e2ntuitoare fiind v\u0103zut\u0103 ca propria lucrare a omului \u015fi nu ca lucrarea lui Dumnezeu \u00een om.4<\/sup><\/a><\/span><\/p>\n

    III. Sinodul de la Dort<\/b><\/span><\/p>\n

    \u00cen 1618-1619, un sinod al teologilor reforma\u0163i s-a \u00eentrunit la Dort (sau Dordrecht) pentru a analiza Remonstran\u0163a. <\/i>Marele Sinod a fost convocat la data de 13 noiembrie 1618; au fost de fa\u0163\u0103 84 de membri \u015fi 18 delega\u0163i laici, inclusiv 27 de delega\u0163i din Germania, Palatinatul de l\u00e2ng\u0103 Rin, Elve\u0163ia \u015fi Anglia. Timp de \u015fapte luni au avut loc 154 de sesiuni ale Sinodului care s-a adunat pentru discutarea acestor chestiuni.<\/span><\/p>\n

    \u00cen lucrarea sa <\/span>Calvinsm. Its history and basic principles, its fruits and its future, and its practical application to life<\/i><\/span><\/a> (1955), Ben A. Warburton (p. 61) subliniaz\u0103 c\u0103 <\/span>\u201esinodul a analizat cu foarte mare aten\u0163ie cele \u00abcinci teze\u00bb avansate de c\u0103tre protestatari \u015fi a comparat \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura propus\u0103 de ei cu m\u0103rturia Scripturii. Nereu\u015find s\u0103 \u00eempace \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura respectiv\u0103 cu Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, despre care au afirmat clar c\u0103 este singurul pe care-l pot accepta ca regul\u0103 de credin\u0163\u0103, au respins-o \u00een unanimitate. Ei au considerat, totu\u015fi, c\u0103 o simpl\u0103 respingere nu este suficient\u0103. Le-a r\u0103mas sarcina de a elabora adev\u0103rata \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 reformat\u0103 cu privire la problemele care au fost puse \u00een discu\u0163ie. Au procedat la realizarea acestui obiectiv, materializ\u00e2nd pozi\u0163ia calvinist\u0103 sub forma a cinci capitole, care au fost cunoscute din momentul acela sub numele de \u00abCele cinci teze ale calvinismului\u00bb.\u201d<\/span><\/p>\n

    F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, multora din ziua de azi li se va p\u0103rea ciudat faptul c\u0103 Sinodul de la Dort a respins cele cinci doctrine propuse de c\u0103tre arminieni, deoarece aceste \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi au dob\u00e2ndit o larg\u0103 acceptare \u00een biserica modern\u0103. De fapt, ele sunt rareori puse \u00een discu\u0163ie \u00een genera\u0163ia noastr\u0103, \u00eens\u0103 marea majoritate a teologilor protestan\u0163i din vremea respectiv\u0103 au avut o concep\u0163ie mult diferit\u0103 asupra acestor probleme. Ei au sus\u0163inut faptul c\u0103 Biblia cuprinde un sistem doctrinar cu totul str\u0103in de cel ap\u0103rat de gruparea arminian\u0103. M\u00e2ntuirea era conceput\u0103 de c\u0103tre membrii Sinodului ca lucrarea harului, de la \u00eenceput \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit;<\/i> ei nu au acceptat sub nicio form\u0103 ideea c\u0103 p\u0103c\u0103tosul se m\u00e2ntuie\u015fte pe sine sau contribuie \u00een vreun fel la m\u00e2ntuirea lui. C\u0103derea lui Adam a ruinat complet rasa uman\u0103; to\u0163i oamenii sunt prin natura lor mor\u0163i din punct de vedere spiritual, iar voin\u0163a lor se afl\u0103 \u00een robia p\u0103catului \u015fi a lui Satan. Capacitatea de a crede Evanghelia este ea \u00eens\u0103\u015fi un dar al lui Dumnezeu, acordat numai acelora pe care El i-a ales pentru a fi obiecte ale harului S\u0103u nemeritat. Nu omul, ci Dumnezeu este Cel ce hot\u0103r\u0103\u015fte care dintre p\u0103c\u0103to\u015fi va avea parte de mil\u0103 \u015fi va fi m\u00e2ntuit.5<\/sup><\/a><\/span><\/p>\n

    IV. Formul\u0103rile Sinodului de la Dort6<\/sup><\/a><\/b><\/span><\/p>\n

    Ca r\u0103spuns la cele cinci articole ale remonstran\u0163ilor, Sinodul de la Dort \u015fi-a formulat <\/span><\/span>Canoanele<\/i><\/a> \u00een 4 capitole \u015fi \u00een 93 de articole. Acestea au fost semnate la data de 23 aprilie \u015fi au fost solemn promulgate \u00een<\/span> De Groote Kerk,<\/i><\/span> Dordrecht, la 6 mai 1619. Formul\u0103rile \u015fi dovezile biblice au fost traduse din limba latin\u0103 \u00een care au fost publicate ini\u0163ial.<\/span><\/span><\/p>\n

    Alegere \u015fi reprobare (respingere)<\/span><\/span><\/p>\n

    Primul punct principal doctrinar are \u00een vedere alegerea divin\u0103 \u015fi reprobarea. \u00cen cadrul acestei dezbateri sunt introduse 18 articole. Primul articol atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 \u00eentreaga omenire este os\u00e2ndit\u0103 de Dumnezeu (Romani 3:19). Acest lucru e urmat de citatul din Ioan 3:16 \u015fi Romani 10:14-15, versete care declar\u0103 nevoia predic\u0103rii Evangheliei. Dup\u0103 aceea se ia \u00een discu\u0163ie problema necredin\u0163ei \u015fi a respingerii Evangheliei. \u00cen mod direct, acest lucru conduce spre subiectul alegerii divine \u2013 adev\u0103r declarat \u00een Efeseni 1:4-6. \u00cen articolul 9 se vorbe\u015fte despre faptul c\u0103 alegerea nu se bazeaz\u0103 pe o credin\u0163\u0103 prev\u0103zut\u0103. Articolul 12 e de natur\u0103 experimental\u0103: \u201eCum recunoa\u015fte cineva actul alegerii? R\u0103spuns: Nu printr-o cercetare a lucrurilor ascunse ale lui Dumnezeu, ci printr-o observare \u00een propria via\u0163\u0103 a bucuriei spirituale \u015fi a unor dorin\u0163e sfinte, rodul inconfundabil al alegerii despre care se vorbe\u015fte \u00een Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.\u201d \u00cen articolul 16 se dau sfaturi pastorale sensibile pentru cei care accept\u0103 cu greu problema reprob\u0103rii.<\/span><\/p>\n

    Prima sec\u0163iune major\u0103 se \u00eencheie cu nou\u0103 paragrafe care afirm\u0103 \u015fi apoi resping erorile remonstran\u0163ilor.<\/span><\/p>\n

    R\u0103scump\u0103rare eficace<\/span><\/span><\/p>\n

    Cel de-al doilea punct major al dezbaterii doctrinare are leg\u0103tur\u0103 cu r\u0103scump\u0103rarea eficace. Dup\u0103 ce se afirm\u0103 necesitatea absolut\u0103 a mor\u0163ii lui Hristos ca isp\u0103\u015fire pentru p\u0103cat, articolul 3 declar\u0103: \u201eMoartea Fiului lui Dumnezeu reprezint\u0103 singura jertf\u0103 \u015fi satisfacere complet\u0103 pentru p\u0103cate; ea are valoare \u015fi eficien\u0163\u0103 infinit\u0103, este mai mult dec\u00e2t suficient\u0103 pentru a isp\u0103\u015fi p\u0103catele \u00eentregii lumi.\u201d<\/span><\/p>\n

    Articolul 5 accentueaz\u0103 faptul c\u0103 porunca pentru poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103 ar trebui anun\u0163at\u0103 \u015fi declarat\u0103, f\u0103r\u0103 discriminare \u015fi par\u0163ialitate, \u00eenaintea tuturor na\u0163iunilor, iar articolul 8 declar\u0103: \u201eA fost voia bun\u0103 a lui Dumnezeu ca prin s\u00e2ngele v\u0103rsat pe cruce s\u0103 r\u0103scumpere \u00een mod eficace din orice popor, trib, na\u0163iune \u015fi limb\u0103 pe to\u0163i aceia c\u0103rora le va da credin\u0163\u0103.\u201d<\/span><\/p>\n

    Urmeaz\u0103 \u015fapte paragrafe prin care se resping erorile arminianismului.<\/span><\/p>\n

    Depravare, convertire \u015fi m\u00e2ntuire<\/span><\/span><\/p>\n

    Punctele 4 \u015fi 5 din analiza doctrinar\u0103 iau \u00een discu\u0163ie problema deprav\u0103rii umane, convertirea la Dumnezeu \u015fi modul \u00een care are loc aceasta. Urmeaz\u0103 17 articole cu explica\u0163ii. Articolul 8 afirm\u0103: \u201eCu toate acestea, to\u0163i cei care sunt chema\u0163i prin Evanghelie sunt chema\u0163i \u00een mod solemn. C\u0103ci \u00een mod solemn \u015fi c\u00e2t se poate de exact Dumnezeu face de cunoscut \u00een Cuv\u00e2ntul Lui ce \u00cei este pl\u0103cut: \u015fi anume aceia care sunt chema\u0163i trebuie s\u0103 vin\u0103 la El. Tot \u00een mod solemn El le promite odihn\u0103 pentru sufletele lor \u015fi via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103 acelora care vin \u015fi cred \u00een El.\u201d Hipercalvini\u015ftii resping ceea ce ei numesc \u201eoferirea bine inten\u0163ionat\u0103 a Evangheliei\u201d. Ace\u015ftia se ad\u00e2ncesc \u00eentr-un ra\u0163ionalism uman \u015fi se \u00eendoiesc c\u0103 Dumnezeu poate oferi \u00een mod solemn Evanghelia tuturor oamenilor, din moment ce El \u015ftie c\u0103-i va limita efectele doar pentru cei ale\u015fi.<\/span><\/p>\n

    Sec\u0163iunile 4 \u015fi 5 se \u00eencheie cu nou\u0103 paragrafe care resping erorile arminianismului. De exemplu, paragraful 8 respinge no\u0163iunea conform c\u0103reia \u201eomul \u00ee\u015fi distorsioneaz\u0103 complet propria sa rena\u015ftere; \u015fi c\u0103 r\u0103m\u00e2ne s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 singur dac\u0103 vrea sau nu s\u0103 fie n\u0103scut din nou\u201d.<\/span><\/p>\n

    Perseverarea<\/span><\/span><\/p>\n

    Cel de-al cincilea punct doctrinar important se ocup\u0103 de perseverarea sfin\u0163ilor. Se enumer\u0103 15 articole. Articolul 4 se ocup\u0103 de pericolul c\u0103derii adev\u0103ra\u0163ilor credincio\u015fi \u00een p\u0103cate grave. Se subliniaz\u0103 vegherea constant\u0103 \u015fi mereu sunt amintite exemplele lui David \u015fi Petru. Articolul 5 analizeaz\u0103 efectele p\u0103catelor grave: \u201ePrin astfel de p\u0103cate monstruoase ei \u00eel necinstesc grav pe Dumnezeu, merit\u0103 condamnarea la moarte, \u00eel \u00eentristeaz\u0103 pe Duhul Sf\u00e2nt, suspend\u0103 exercitarea credin\u0163ei, \u00ee\u015fi r\u0103nesc \u00een mod sever con\u015ftiin\u0163a \u015fi uneori \u00ee\u015fi pierd pentru o vreme sentimentul prezen\u0163ei harului \u00een via\u0163a lor \u2013 p\u00e2n\u0103 la vremea c\u00e2nd, dup\u0103 ce s-au poc\u0103it cu adev\u0103rat, Dumnezeu face ca fa\u0163a Lui s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 din nou peste ei.\u201d<\/span><\/p>\n

    V. Cele cinci teze<\/b><\/span><\/p>\n

    Cele \u201ecinci teze ale calvinismului\u201d decurg din principiul biblic c\u0103 \u201em\u00e2ntuirea vine de la Domnul\u201d (Iona 2:10) \u015fi pot fi rezumate astfel:<\/span><\/p>\n

      \n
        \n
      1. \n

        Corup\u0163ia total\u0103<\/i> \u2013 \u00een starea sa natural\u0103, omul dec\u0103zut este la fel de incapabil s\u0103 cread\u0103 Evanghelia cum este de incapabil s\u0103 se supun\u0103 cerin\u0163elor lui Dumnezeu, \u00een ciuda tuturor \u00eencuraj\u0103rilor exterioare care i se pot aduce.<\/span><\/p>\n<\/li>\n

      2. \n

        Alegerea necondi\u0163ionat\u0103 \u2013<\/i> un act liber, necondi\u0163ionat \u015fi suveran al lui Dumnezeu, prin care El alege ni\u015fte p\u0103c\u0103to\u015fi ca s\u0103-i r\u0103scumpere prin Hristos, s\u0103 le dea credin\u0163a \u015fi s\u0103-i duc\u0103 la glorie.<\/span><\/p>\n<\/li>\n

      3. \n

        Isp\u0103\u015firea particular\u0103<\/i> \u2013 lucrarea de r\u0103scump\u0103rare a lui Hristos are ca obiect \u015fi scop m\u00e2ntuirea celor ale\u015fi.<\/span><\/p>\n<\/li>\n

      4. \n

        Harul irezistibil<\/i> \u2013 lucrarea Duhului Sf\u00e2nt, prin care El \u00eei aduce pe oameni la credin\u0163\u0103, nu e\u015fueaz\u0103 niciodat\u0103, ci \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte f\u0103r\u0103 gre\u015f obiectivul.<\/span><\/p>\n<\/li>\n

      5. \n

        Perseveren\u0163a sfin\u0163ilor \u2013<\/i> atotputerea divin\u0103 \u00eei p\u0103ze\u015fte pe adev\u0103ra\u0163ii credincio\u015fi \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi sub har p\u00e2n\u0103 ce ajung \u00een glorie.<\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n<\/ol>\n

        Interpretarea calvinist\u0103 proclam\u0103 un Dumnezeu care m\u00e2ntuie\u015fte, iar cea a lui Arminius prezint\u0103 un Dumnezeu care permite omului s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 prin sine \u00eensu\u015fi. Prima prezint\u0103 lucrarea trinitar\u0103 angajat\u0103 \u00een vederea refacerii unei omeniri pierdute. Aceste trei mari acte ale lui Dumnezeu, \u015fi anume alegerea f\u0103cut\u0103 de Tat\u0103l, r\u0103scump\u0103rarea f\u0103cut\u0103 de Fiul \u015fi chemarea f\u0103cut\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt, se aplic\u0103 acelora\u015fi indivizi \u015fi asigur\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u015f m\u00e2ntuirea lor.<\/span><\/p>\n

        Cealalt\u0103 interpretare confer\u0103 fiec\u0103ruia dintre aceste acte un obiectiv diferit. Fiul a deschis posibilitatea r\u0103scump\u0103r\u0103rii \u00eentregii omeniri, chemarea f\u0103cut\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt se adreseaz\u0103 tuturor celor c\u0103rora le-a fost vestit\u0103 Evanghelia, iar alegerea Tat\u0103lui \u00eei prive\u015fte pe acei ascult\u0103tori care r\u0103spund afirmativ. Aceast\u0103 interpretare refuz\u0103 s\u0103 acorde fiec\u0103reia dintre aceste lucr\u0103ri divine capacitatea de a asigura<\/i> m\u00e2ntuirea cuiva.<\/span><\/p>\n

        Astfel, aceste dou\u0103 teologii concep \u00eentr-un mod cu totul diferit planul de m\u00e2ntuire. Pentru una, m\u00e2ntuirea depinde de lucrarea lui Dumnezeu, \u00een timp ce pentru cealalt\u0103 ea se sprijin\u0103 pe o lucrare a omului. Una include credin\u0163a \u00een darul divin al m\u00e2ntuirii, \u00een timp ce cealalt\u0103 o concepe ca fiind contribu\u0163ia omului la m\u00e2ntuirea sa. Una \u00eei d\u0103 lui Dumnezeu toat\u0103 gloria pentru m\u00e2ntuirea credincio\u015filor, \u00een timp ce, pentru cealalt\u0103, Dumnezeu \u015fi omul \u00ee\u015fi \u00eempart lauda. Dac\u0103 se poate spune astfel, Dumnezeu ar fi construit mecanismul m\u00e2ntuirii, iar omul, prin credin\u0163a sa, face s\u0103 func\u0163ioneze ma\u015fina.<\/span><\/p>\n

        Este vorba despre deosebiri foarte importante, \u015fi marea valoare a celor \u201ecinci teze\u201d, ca rezumat al calvinismului, const\u0103 \u00een a preciza \u00eentr-adev\u0103r natura \u015fi importan\u0163a divergen\u0163elor \u00eentre cele dou\u0103 concep\u0163ii.7<\/sup><\/a><\/span><\/p>\n

        VI. Istoria controversei<\/b><\/span><\/p>\n

        Nici Jean Calvin \u015fi nici Jacobus Arminius nu sunt fondatorii conceptelor fundamentale care stau la baza celor dou\u0103 sisteme ce le poart\u0103 numele. Principiile fundamentale ale fiec\u0103rui sistem pot fi urm\u0103rite \u00eenapoi \u00een timp de-a lungul multor secole. De exemplu, doctrinele principale ale pozi\u0163iei calviniste au fost ap\u0103rate cu \u00eenver\u015funare de Augustin \u00een disputa cu Pelagius \u00een secolul al V-lea. William Cunningham scrie c\u0103 \u201ea\u015fa cum nu a fost nimic nou \u00een esen\u0163\u0103 \u00een calvinismul lui Calvin, tot a\u015fa nu a fost nimic nou \u00een arminianismul lui Arminius… Doctrina lui Arminius poate fi urm\u0103rit\u0103 \u00een timp p\u00e2n\u0103 \u00een vremea lui Clement din Alexandria \u015fi se pare c\u0103 a fost sus\u0163inut\u0103 de mul\u0163i dintre P\u0103rin\u0163ii Bisericii din secolul al IV-lea \u015fi al V-lea, fiind propagat\u0103 \u00een biseric\u0103 sub influen\u0163a corup\u0103toare a filozofiei p\u0103g\u00e2ne. \u00cen secolul al V-lea Pelagius \u015fi urma\u015fii s\u0103i s-au opus augustinianismului cu o \u00eenver\u015funare la fel de mare ca \u015fi Arminius, de\u015fi ei au deviat de la doctrina s\u0103n\u0103toas\u0103 mai mult dec\u00e2t a f\u0103cut-o el\u201d.8<\/sup><\/a><\/span><\/p>\n

        Pelagius a negat faptul c\u0103 natura uman\u0103 a fost corupt\u0103 de p\u0103cat. El a sus\u0163inut c\u0103 singurul neajuns pe care l-a suferit rasa uman\u0103 \u00een urm\u0103 nelegiuirii lui Adam a fost exemplul negativ pe care acesta l-a dat umanit\u0103\u0163ii. Potrivit concep\u0163iei lui Pelagius, fiecare copil vine pe lume \u00een aceea\u015fi stare \u00een care a fost Adam \u00eenainte de c\u0103dere. Principiul s\u0103u c\u0103l\u0103uzitor a fost libertatea de voin\u0163\u0103 absolut\u0103 a omului. Astfel, fiecare are \u00een sine \u00eensu\u015fi puterea de a crede Evanghelia, precum \u015fi de a respecta \u00een mod des\u0103v\u00e2r\u015fit Legea lui Dumnezeu.<\/span><\/p>\n

        Augustin, pe de alt\u0103 parte, a sus\u0163inut faptul c\u0103 natura uman\u0103 a fost complet corupt\u0103 dup\u0103 c\u0103derea lui Adam \u015fi astfel nimeni nu poate, prin sine \u00eensu\u015fi, s\u0103 dea ascultare Legii sau Evangheliei. Harul divin este esen\u0163ial pentru ca cei p\u0103c\u0103to\u015fi s\u0103 poat\u0103 crede sau s\u0103 poat\u0103 fi m\u00e2ntui\u0163i, iar acest har nu se revars\u0103 dec\u00e2t asupra acelora pe care Dumnezeu i-a predestinat pentru via\u0163a ve\u015fnic\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenainte de \u00eentemeierea lumii. Prin urmare, actul credin\u0163ei nu este rezultatul libert\u0103\u0163ii de credin\u0163\u0103 a celui p\u0103c\u0103tos (cum credea Pelagius), ci vine prin harul nemeritat al lui Dumnezeu, care se revars\u0103 numai asupra celor ale\u015fi.<\/span><\/p>\n

        George Smeaton (\u00een lucrarea The Doctrine of the Holy Spirit<\/a>,<\/i> p. 300, 301), ar\u0103t\u00e2nd felul \u00een care s-a n\u0103scut semipelagianismul (precursorul arminianismului), afirm\u0103 c\u0103 \u201epolemica f\u0103r\u0103 replic\u0103 a lui Augustin a discreditat \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 pelagianismul \u00een domeniul argument\u0103rii, \u00eenc\u00e2t acesta nu mai poate p\u0103rea niciodat\u0103 plauzibil pentru g\u00e2ndirea cre\u015ftin\u0103. El s-a pr\u0103bu\u015fit, dar la scurt\u0103 vreme \u015fi-a f\u0103cut apari\u0163ia un sistem nou care sus\u0163inea c\u0103 omul este capabil, prin puterile sale naturale s\u0103 fac\u0103 primul pas spre convertire, iar acest pas c\u00e2\u015ftig\u0103 sau merit\u0103 ajutorul Duhului. Ioan Casian (360 \u2013 435) a fost \u00eentemeietorul acestei c\u0103i de mijloc, care a ajuns s\u0103 poarte numele de semipelagianism deoarece a ocupat un loc intermediar \u00eentre pelagianism \u015fi augustinianism, prelu\u00e2nd elemente din am\u00e2ndou\u0103. El a recunoscut faptul c\u0103 p\u0103catul lui Adam s-a extins asupra posterit\u0103\u0163ii sale \u015fi c\u0103 natura uman\u0103 a fost corupt\u0103 prin p\u0103catul originar. \u00cens\u0103, pe de alt\u0103 parte, a ap\u0103rat un sistem al harului universal, acela\u015fi pentru toat\u0103 lumea, l\u0103s\u00e2nd ca decizia final\u0103, \u00een cazul fiec\u0103rei persoane, s\u0103 depind\u0103 de exercitarea liberei voin\u0163e\u201d. <\/span><\/p>\n

        Vorbind despre cei care l-au urmat pe Casian, Smeaton continu\u0103: \u201eEi au sus\u0163inut faptul c\u0103 cel dint\u00e2i pas al voin\u0163ei \u00eenspre credin\u0163\u0103 trebuie atribuit puterilor naturale ale g\u00e2ndirii umane. Aceasta a fost principala lor eroare. Maxima lor era: \u00abEu sunt cel care vreau s\u0103 cred, iar partea harului lui Dumnezeu este s\u0103-mi vin\u0103 \u00een ajutor.\u00bb Ei au afirmat suficien\u0163a harului lui Hristos pentru toat\u0103 lumea \u015fi faptul c\u0103 fiecare, conform propriei sale voin\u0163e, d\u0103 ascultare sau respinge invita\u0163ia, \u00een timp ce Dumnezeu dore\u015fte \u015fi \u00eel ajut\u0103 \u00een mod egal pe fiecare s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103… \u00eentregul sistem astfel format reprezint\u0103 un edificiu la jum\u0103tatea drumului, ce cuprinde elemente de eroare \u015fi elemente de adev\u0103r, f\u0103r\u0103 a se deosebi deloc de arminianismul care, dup\u0103 reafirmarea doctrinelor harului de c\u0103tre reformatori, s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een acela\u015fi fel prin diferite biserici.\u201d9<\/sup><\/a><\/span><\/p>\n

        Semipelaginaismul a fost repudiat de c\u0103tre Sinodul de la Orange \u00een 529 d.Hr., care a afirmat c\u0103: <\/span>\u201e<\/span>P\u0103catul primului om a sl\u0103bit at\u00e2t de mult voin\u0163a liber\u0103 \u00eenc\u00e2t nimeni nu poate nici s\u0103-L iubeasc\u0103 pe Dumnezeu a\u015fa cum ar trebui \u015fi nici s\u0103 cread\u0103 \u00een Dumnezeu sau s\u0103 fac\u0103 bine de dragul lui Dumnezeu, dec\u00e2t dac\u0103 harul milei divine l-a precedat\u2026 Noi credem, de asemenea, spre beneficiul nostru c\u0103 \u00een fiecare lucrare bun\u0103 nu noi suntem cei care lu\u0103m ini\u0163iativa \u015fi suntem apoi asista\u0163i prin mila lui Dumnezeu, ci \u00censu\u015fi Dumnezeu ne inspir\u0103 mai \u00eent\u00e2i at\u00e2t credin\u0163a \u00een El, c\u00e2t \u015fi dragostea pentru El, f\u0103r\u0103 faptele noastre bune anterioare, care s\u0103 merite r\u0103splat\u0103…\u201d<\/span><\/em><\/p>\n

        VII. Calvinismul, teologia Reformei10<\/sup><\/a><\/b><\/span><\/p>\n

        Conduc\u0103torii Reformei protestante din secolul al XVI-lea au respins pelagianismul \u015fi semipelagianismul pentru faptul c\u0103 am\u00e2ndou\u0103 sistemele erau nebiblice. Ca \u015fi Augustin, reformatorii au sus\u0163inut doctrina suveranit\u0103\u0163ii lui Dumnezeu, cea a dec\u0103derii totale a omului \u015fi cea a alegerii necondi\u0163ionate. A\u015fa cum arat\u0103 Loraine Boettner (\u00een lucrarea Doctrina reformat\u0103 a predestin\u0103rii<\/i><\/a>), reformatorii au sus\u0163inut cu to\u0163ii concep\u0163ia predestin\u0103rii. \u201eAceasta a fost sus\u0163inut\u0103 nu numai de Calvin, ci \u015fi de Luther, Zwingli, Melancthon (de\u015fi el s-a retras mai t\u00e2rziu pe pozi\u0163ii semipelagianiste), de Bullinger, Bucer \u015fi de c\u0103tre to\u0163i conduc\u0103torii de seam\u0103 ai Reformei. De\u015fi au avut puncte de vedere deosebite asupra altor doctrine, ei au fost de acord cu doctrina predestin\u0103rii \u015fi au pus accentul pe ea. Lucrarea principal\u0103 a lui Luther, Robia voin\u0163ei<\/i>, dovede\u015fte faptul c\u0103 el s-a implicat \u00een acest\u0103 doctrin\u0103 la fel de mult ca \u015fi Calvin \u00eensu\u015fi.\u201d<\/span><\/p>\n

        J.I. Packer (\u00een introducerea la Bondage of the Will<\/i><\/a>, p. 58, 59) afirm\u0103 c\u0103 \u201eto\u0163i teologii protestan\u0163i de frunte din prima epoc\u0103 a Reformei s-au aflat \u00een mod sigur pe aceea\u015fi pozi\u0163ie \u00een cazul acesta. \u00cen alte privin\u0163e au existat deosebiri \u00eentre ei, dar \u00een privin\u0163a afirm\u0103rii neajutor\u0103rii omului p\u0103c\u0103tos \u015fi a suveranit\u0103\u0163ii harului lui Dumnezeu s-au g\u0103sit cu to\u0163ii pe acelea\u015fi pozi\u0163ii. Pentru fiecare dintre ei aceste doctrine reprezentau \u00eens\u0103\u015fi s\u00e2ngele \u015fi via\u0163a credin\u0163ei cre\u015ftine… Pentru reformatori, \u00eentrebarea crucial\u0103 nu era pur \u015fi simplu dac\u0103 Dumnezeu \u00eei justific\u0103 pe cei credincio\u015fi f\u0103r\u0103 faptele Legii. \u00centrebarea c\u0103reia trebuia s\u0103 i se dea un r\u0103spuns era mai ampl\u0103, \u015fi anume dac\u0103 cei p\u0103c\u0103to\u015fi sunt total neajutora\u0163i \u00een p\u0103catele lor \u015fi dac\u0103 Dumnezeu \u00eei salveaz\u0103 prin harul S\u0103u invincibil, necondi\u0163ionat \u015fi gratuit, nu numai justific\u00e2ndu-i de dragul lui Hristos atunci c\u00e2nd ei ajung s\u0103 cread\u0103, ci \u015fi ridic\u00e2ndu-i din moartea p\u0103catului lor prin Duhul S\u0103u d\u0103t\u0103tor de via\u0163\u0103 pentru a-i aduce la credin\u0163\u0103. Aceasta era problema crucial\u0103: dac\u0103 Dumnezeu este autorul, nu doar al justific\u0103rii, ci \u015fi al credin\u0163ei; dac\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, cre\u015ftinismul este o religie a \u00eencrederii totale \u00een Dumnezeu \u00een vederea m\u00e2ntuirii \u015fi \u00een vederea tuturor lucrurilor necesare pentru ea, sau este o religie a \u00eencrederii \u00een sine \u015fi a efortului personal.\u201d<\/span><\/p>\n

        Astfel, este evident c\u0103 cele cinci teze ale calvinismului, elaborate de Sinodul de la Dort \u00een 1619, nu au reprezentat nici pe departe un sistem teologic nou. Dimpotriv\u0103, a\u015fa cum afirm\u0103 dr. Wyllie cu privire la Sinod: \u201eAcesta s-a \u00eentrunit \u00eentr-un moment de mare criz\u0103 \u015fi a fost chemat pentru a revizui, a reexamina \u015fi a reconfirma, \u00een cea de-a doua genera\u0163ie care a urmat Reformei, acel corp de adev\u0103ruri \u015fi acel sistem doctrinar care se afirmase \u00een lume \u00een timpul marii mi\u015fc\u0103ri.\u201d<\/span><\/p>\n

        VIII. Mai mult dec\u00e2t TULIP11<\/sup><\/a><\/b><\/span><\/p>\n

        Nu e corect s\u0103 limit\u0103m calvinismul la cele \u201ecinci teze\u201d, cunoscute \u015fi sub forma acrostihului TULIP (T<\/b><\/i>otal Depravity, <\/i>U<\/b><\/i>nconditional Election, <\/i>L<\/b><\/i>imited Atonement, <\/i>I<\/b><\/i>rresistible Grace, <\/i>P<\/b><\/i>erseverance of the Saints<\/i>). <\/span><\/p>\n

        1. Calvinismul prezint\u0103 o concep\u0163ie cuprinz\u0103toare care decurge dintr-o no\u0163iune clar\u0103 a suveranit\u0103\u0163ii lui Dumnezeu asupra totalit\u0103\u0163ii crea\u0163iei Sale. Este vorba despre un demers logic \u015fi consecvent pentru a-L recunoa\u015fte pe Creator ca Domn care conduce toate lucrurile dup\u0103 sfatul voii Sale suverane. Calvinismul este o concep\u0163ie teocentric\u0103 despre via\u0163\u0103 care o plaseaz\u0103 \u00eentr-o dependen\u0163\u0103 deplin\u0103 de controlul lui Dumnezeu \u015fi de c\u0103l\u0103uzirea Cuv\u00e2ntului S\u0103u. Cu alte cuvinte, el este o teologie a Bibliei v\u0103zut\u0103 \u00eentr-o perspectiv\u0103 biblic\u0103 \u2013 concep\u0163ia aceea centrat\u0103 asupra lui Dumnezeu care \u00cel vede pe Creator ca fiind sursa, instrumentul \u015fi scopul a tot ce exist\u0103. <\/span><\/p>\n

        Calvinismul este astfel teism (credin\u0163a c\u0103 Dumnezeu este temelia a tot ce exist\u0103), religie (dependen\u0163a fa\u0163\u0103 de Dumnezeu ca D\u0103t\u0103tor al tuturor lucrurilor) \u015fi evanghelicalism (\u00eencrederea \u00een Dumnezeu, prin Hristos, pentru toate lucrurile), toate acestea \u00een forma cea mai pur\u0103 \u015fi mai dezvoltat\u0103. De asemenea, el este o filozofie unificat\u0103 a istoriei, care vede \u00eentreaga diversitate a proceselor \u015fi evenimentelor ce au loc \u00een lumea creat\u0103 de Dumnezeu ca fiind nici mai mult, nici mai pu\u0163in dec\u00e2t rezultatul m\u0103re\u0163ului S\u0103u plan prestabilit pentru creaturile Sale \u015fi pentru Biserica Sa. Cele \u201ecinci teze\u201d se mul\u0163umesc s\u0103 afirme suveranitatea lui Dumnezeu \u00een m\u00e2ntuirea individului, dar calvinismul, ca atare, prive\u015fte recunoa\u015fterea mult mai important\u0103 a suveranit\u0103\u0163ii Sale \u00een toate domeniile.<\/span><\/p>\n

        2. Spre deosebire de cele \u201ecinci teze\u201d, care prezint\u0103 doctrina m\u00e2ntuirii \u00eentr-un context negativ \u015fi polemic, calvinismul este didactic, pastoral \u015fi constructiv \u00een esen\u0163a sa. El poate s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 pozi\u0163ia \u00een termenii Scripturii f\u0103r\u0103 vreo referire la arminianism \u015fi nu are nevoie s\u0103 se lupte la nesf\u00e2r\u015fit cu ni\u015fte arminieni reali sau imaginari pentru a se men\u0163ine \u00een via\u0163\u0103. El nu are niciun interes s\u0103 se exprime la modul negativ ca atare. Dac\u0103 trebuie s\u0103 se bat\u0103, o face ca s\u0103 apere valorile \u201eevanghelice\u201d pozitive.<\/span><\/p>\n

        Tiparul negativ al acestor \u201ecinci teze\u201d este o surs\u0103 de ne\u00een\u0163elegeri, mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte a treia tez\u0103 (isp\u0103\u015firea limitat\u0103 sau r\u0103scump\u0103rarea individual\u0103). Se pune adesea accentul pe adjectiv, ceea ce duce g\u00e2ndul la faptul c\u0103 \u00eentotdeauna calvini\u015ftii au avut un interes special de a limita \u00eendurarea divin\u0103. De fapt, aceast\u0103 terminologie \u00eencearc\u0103 s\u0103 apere afirma\u0163ia central\u0103 a Evangheliei, \u015fi anume c\u0103 Isus Hristos este un R\u0103scump\u0103r\u0103tor care r\u0103scump\u0103r\u0103 \u00eentr-adev\u0103r.<\/span><\/p>\n

        La fel, respingerea unei alegeri condi\u0163ionate \u015fi a unui har fa\u0163\u0103 de care se poate rezista corespunde dorin\u0163ei de a ocroti adev\u0103rul pozitiv c\u0103 Dumnezeu este Cel care m\u00e2ntuie\u015fte. Singurele teoreme cu adev\u0103rat negative sunt cele formulate de arminianism, care neag\u0103 faptul c\u0103 alegerea, r\u0103scump\u0103rarea \u015fi chemarea sunt acte m\u00e2ntuitoare ale lui Dumnezeu. Calvinismul \u201eneag\u0103\u201d aceste nega\u0163ii ca s\u0103 proclame con\u0163inutul pozitiv al Evangheliei \u00een scopul pozitiv de a \u00eent\u0103ri credin\u0163a \u015fi a edifica Biserica.<\/span><\/p>\n

        3. Expunerea \u00een cinci teze a doctrinei calviniste privind m\u00e2ntuirea (num\u0103r de cinci datorat, a\u015fa cum am v\u0103zut, numai faptului c\u0103 sinodul din Dort trebuia s\u0103 dea r\u0103spuns la cinci teoreme arminiene) tinde s\u0103 fac\u0103 neclar\u0103, confuz\u0103 structura coerent\u0103 a g\u00e2ndirii calviniste privind acest subiect. De\u015fi prezentate \u00een mod separat, aceste cinci teze sunt, de fapt, inseparabile. Ele se sus\u0163in reciproc, \u015fi este imposibil s\u0103 respingi una f\u0103r\u0103 s\u0103 le respingi pe celelalte (sinodul vorbea despre \u201elan\u0163ul de aur al m\u00e2ntuirii noastre\u201d). C\u0103ci, pentru calvinism, nu exist\u0103 de fapt dec\u00e2t o singur\u0103<\/i> tez\u0103 \u00een domeniul m\u00e2ntuirii (soteriologiei): Dumnezeu m\u00e2ntuie\u015fte p\u0103c\u0103to\u015fi.<\/i><\/span><\/p>\n