Urm\u0103toarea problem\u0103 care merit\u0103 luat\u0103 \u00een considerare este: \u00een ce const\u0103 natura principiului divin din sufletul omului, principiu at\u00e2t de diferit de ceea ce exist\u0103 \u00een mod natural \u00een suflet? Aici a\u0219 face o observa\u021bie:<\/p>\n
1. Acel har m\u00e2ntuitor care exist\u0103 \u00een inimile sfin\u021bilor, acela din interiorul lor [care este] dincolo de orice natur\u0103 \u0219i \u00eei deosebe\u0219te total de oamenii neconverti\u021bi, acel har este \u00een mod fundamental unul singur; oric\u00e2t de variate ar fi manifest\u0103rile sale, totu\u0219i acestea au un singur fundament, deoarece exist\u0103 un singur principiu \u00een inimile celor credincio\u0219i.<\/em><\/p>\n Este ceva obi\u0219nuit pentru noi s\u0103 vorbim despre diferitele haruri ale Duhului lui Dumnezeu ca \u0219i cum ar fi foarte multe principii distincte \u00een sfin\u021bire, \u0219i s\u0103 le d\u0103m diferite nume, cum ar fi: poc\u0103in\u021b\u0103, smerenie, supunere, mul\u021bumire etc. Dar gre\u0219im dac\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 acestea sunt total diferite \u00een ceea ce prive\u0219te sursa \u0219i fundamentul lor ini\u021bial \u00een inima omului. Toate izvor\u0103sc din aceea\u0219i surs\u0103 \u0219i sunt, \u00eentr-adev\u0103r, eforturi \u0219i condi\u021bii ale aceluia\u0219i lucru, numai c\u0103 au denumiri diferite, \u00een conformitate cu variatele ocazii, obiecte, moduri, situa\u021bii \u0219i circumstan\u021be ale practic\u0103rii lor. Exist\u0103 un singur principiu sf\u00e2nt \u00een inim\u0103, care constituie esen\u021ba \u0219i suma a tot ceea ce reprezint\u0103 harul, r\u0103d\u0103cina \u0219i sursa tuturor faptelor sfinte de orice fel, izvorul oric\u0103rei tendin\u021be bune, din care deriv\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, toate virtu\u021bile cre\u0219tine \u0219i \u00een care toate datoriile \u0219i sfin\u021benia \u00ee\u0219i au \u00eemplinirea. Scriptura reprezint\u0103 acest lucru \u00een felul urm\u0103tor: harul este o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 unic\u0103 de ap\u0103 vie \u00een sufletul omului (Ioan 4:14) \u0219i nu mai multe f\u00e2nt\u00e2ni diferite. Astfel, Dumnezeu, prin lucrarea de regenerare, s\u0103de\u0219te o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 cereasc\u0103 \u00een inima omului, \u0219i nu mai multe semin\u021be deosebite: 1 Ioan 3:9 \u2013 \u201eOricine este n\u0103scut din Dumnezeu nu p\u0103c\u0103tuie\u0219te, pentru c\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba Lui r\u0103m\u00e2ne \u00een el\u201d… Ziua \u00een care aceast\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 a fost s\u0103dit\u0103 \u00een suflet este una singur\u0103. Uleiul din vas este limpede \u0219i curat, conferit printr-o ungere sf\u00e2nt\u0103. Totul este \u201e\u00eempodobit\u201d de o singur\u0103 lucrare a Duhului lui Dumnezeu. \u0218i aceasta este ca o conlucrare a harurilor. Nu doar c\u0103 un har este asem\u0103n\u0103tor cu un altul, \u0219i astfel tinde s\u0103 se ajute \u0219i s\u0103 se sus\u021bin\u0103 reciproc, ci unul este cu adev\u0103rat implicat \u00een lucrarea celuilalt. Natura unuia implic\u0103 natura celuilalt. \u0218i cauza cea mai important\u0103 a acestui fapt este c\u0103 toate harurile au o esen\u021b\u0103 comun\u0103, iar principiul original al tuturor este, \u00een acest mod, unul singur.<\/span> Desparte variatele aspecte ale sufletului unui cre\u0219tin de diferitele circumstan\u021be, situa\u021bii, tr\u0103iri, mijloace \u0219i ocazii care le \u00eenso\u021besc, \u0219i ia \u00een considerare (ceea ce constituie) spiritul \u0219i esen\u021ba lor, \u0219i toate acestea par s\u0103 fie identice.<\/p>\n \n 2. Acel principiu din sufletul sfin\u021bilor care este marea virtute cre\u0219tin\u0103, precum \u0219i spiritul, esen\u021ba sau cuprinderea tuturor harurilor, constituie principiul dragostei divine. Acest lucru este clar:<\/em><\/p>\n (1.) deoarece suntem \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi foarte adesea \u00een Scriptur\u0103 c\u0103 dragostea divin\u0103 este esen\u021ba tuturor datoriilor \u0219i c\u0103 tot ceea ce Dumnezeu cere de la noi este \u00eemplinit \u00een ea. De exemplu, dragostea este esen\u021ba tuturor datoriilor inimii, iar manifest\u0103rile \u0219i roadele sale reprezint\u0103 esen\u021ba tuturor datoriilor vie\u021bii. Dar dac\u0103 datoria inimii sau toate dispozi\u021biile corespunz\u0103toare acesteia sunt cuprinse \u00een dragoste, atunci, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, tot harul poate fi rezumat la DRAGOSTE.<\/p>\n Scriptura ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 toate datoriile noastre se rezum\u0103 la dragoste sau, altfel spus, c\u0103 dragostea este esen\u021ba a tot ce se afl\u0103 cuprins \u00een Lege, fie c\u0103 lu\u0103m Legea ca reprezent\u00e2nd cele zece porunci, fie \u00eentregul Cuv\u00e2nt scris al lui Dumnezeu. Astfel, c\u00e2nd prin Lege \u00een\u021belegem cele zece porunci, [vedem \u00een] Romani 13:8 [urm\u0103torul \u00eendemn] \u201eS\u0103 nu datora\u021bi nim\u0103nui nimic, dec\u00e2t s\u0103 v\u0103 iubi\u021bi unii pe al\u021bii: c\u0103ci cine iube\u0219te pe al\u021bii a \u00eemplinit Legea\u201d; \u00een acest capitol sunt enumerate c\u00e2teva dintre cele zece porunci, iar \u00een versetul 10 [citim] \u201eDragostea deci este \u00eemplinirea Legii\u201d. Dac\u0103 dragostea nu ar fi reprezentat esen\u021ba cerin\u021belor legii, legea nu ar fi putut fi \u00eemplinit\u0103 \u00een dragoste. O lege nu poate fi \u00eemplinit\u0103 dec\u00e2t prin ascultare fa\u021b\u0103 de esen\u021ba a tot ceea ce ea con\u021bine. Astfel, acela\u0219i apostol, spune din nou \u00een 1 Timotei 1:5 \u2013 \u201e\u021ainta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inim\u0103 curat\u0103, dintr-un cuget bun \u0219i dintr-o credin\u021b\u0103 nepref\u0103cut\u0103.\u201d<\/p>\n Dac\u0103 lu\u0103m legea \u00eentr-un sens mai larg, ca \u00eensemn\u00e2nd \u00eentregul Cuv\u00e2nt scris al lui Dumnezeu, Scriptura ne \u00eenva\u021b\u0103, de asemenea, c\u0103 dragostea este esen\u021ba tuturor poruncilor ei. [Astfel], \u00een Matei 22:40, Hristos ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 Legea \u0219i Proorocii sunt cuprin\u0219i \u00een aceste dou\u0103 porunci: de a-L iubi pe Dumnezeu \u0219i pe aproapele nostru, \u00een acestea dou\u0103 este cuprins \u00eentregul Cuv\u00e2nt scris al lui Dumnezeu. Astfel, ceea ce a fost numit Lege \u0219i Prooroci era \u00eentregul Cuv\u00e2nt scris al lui Dumnezeu existent atunci. De asemenea, Scriptura \u00eenva\u021b\u0103 acest lucru despre fiecare tabl\u0103 a legii \u00een parte.<\/p>\n Astfel, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul legii, despre care citim \u00een al zecelea capitol din Luca, versetele 25-28, men\u021bioneaz\u0103 dragostea de Dumnezeu \u0219i fa\u021b\u0103 de semeni ca esen\u021ba celor dou\u0103 table ale legii, iar Hristos aprob\u0103 ceea ce el spune. C\u00e2nd acest om a \u00eencercat s\u0103-L ispiteasc\u0103 pe Hristos cu \u00eentrebarea \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103torule, ce s\u0103 fac ca s\u0103 mo\u0219tenesc via\u021ba ve\u0219nic\u0103?\u201d, Hristos \u00eel \u00eentreab\u0103 ce i se cere s\u0103 fac\u0103 \u201e\u00een Lege?\u201d. El \u00eei r\u0103spunde: \u201eS\u0103 iube\u0219ti pe Domnul Dumnezeul t\u0103u cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u, cu toat\u0103 puterea ta \u0219i cu tot cugetul t\u0103u; \u0219i pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u021bi\u201d, iar Hristos \u00eei spune: \u201eBine ai r\u0103spuns, f\u0103 a\u0219a, \u0219i vei avea via\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d, ca \u0219i cum i-ar zice: \u201eF\u0103 asta, \u0219i atunci vei \u00eemplini toat\u0103 legea.\u201d<\/p>\n Astfel, \u00een Matei 22:36-38, porunca: \u201eS\u0103 iube\u0219ti pe Domnul Dumnezeul t\u0103u cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u \u0219i cu tot cugetul t\u0103u\u201d este indicat\u0103 de Hristos \u00censu\u0219i ca esen\u021b\u0103 a primei table a legii, ca r\u0103spuns la \u00eentrebarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului care L-a \u00eentrebat, \u201eCare este cea mai mare porunc\u0103 din Lege?\u201d. \u00cen versetul urm\u0103tor, porunca s\u0103 ne iubim aproapele ca pe noi \u00een\u0219ine este men\u021bionat\u0103 ca esen\u021b\u0103 a celei de-a doua table a legii, a\u0219a cum apare \u0219i \u00een Romani 13:9, unde cele mai multe \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi cuprinse \u00een cea de-a doua tabl\u0103 a legii sunt enumerate: \u201eDe fapt: \u00abS\u0103 nu preacurve\u0219ti, s\u0103 nu furi, s\u0103 nu faci nicio m\u0103rturisire mincinoas\u0103, s\u0103 nu pofte\u0219ti\u00bb \u0219i orice alt\u0103 porunc\u0103 mai poate fi, se cuprind \u00een porunca aceasta: \u00abS\u0103 iube\u0219ti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u021bi.\u00bb\u201d<\/p>\n Apostolul Iacov pare s\u0103 \u00eenve\u021be acela\u0219i lucru: Iacov 2:8 \u2013 \u201eDac\u0103 \u00eemplini\u021bi Legea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103, potrivit Scripturii: \u00abS\u0103 iube\u0219ti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u021bi\u00bb, bine face\u021bi.\u201d<\/p>\n Astfel Scriptura ne \u00eenva\u021b\u0103 foarte adesea \u00een mod expres \u0219i specific faptul c\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 datorie este cuprins\u0103 \u00een dragoste. Scriptura nu accentueaz\u0103 \u00een acela\u0219i mod nimic altceva. Acesta este un alt motiv pentru care religia [cre\u0219tinismul], \u00een general, este prezentat\u0103 uneori sub numele de dragostea lui Dumnezeu, iar alteori este denumit\u0103 team\u0103 de Dumnezeu, sau cunoa\u0219terea lui Dumnezeu, sau experimentarea lui Dumnezeu.<\/p>\n Acest argument dovede\u0219te \u00een mod des\u0103v\u00e2r\u0219it \u0219i incontestabil faptul c\u0103 tot harul \u2013 precum \u0219i fiecare dispozi\u021bie sau obicei al min\u021bii \u0219i inimii cre\u0219tinului, \u00een special ceea ce este sf\u00e2nt \u0219i divin \u00een el \u2013 are ca esen\u021b\u0103 dragostea divin\u0103 \u0219i poate fi cuprins \u00een ea; totu\u0219i, \u00een ceea ce prive\u0219te caracterul, modul de exercitare \u0219i celelalte aspecte care deriv\u0103 din dragoste, poate exista o diversificare. Cu siguran\u021b\u0103 \u00eens\u0103 nu exist\u0103 nicio datorie a inimii sau vreo dispozi\u021bie corespunz\u0103toare min\u021bii care s\u0103 nu fie incluse \u00een ceea ce numim \u201eLege \u0219i Prooroci\u201d \u0219i care s\u0103 nu fie poruncite prin \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile legii \u0219i prin or\u00e2nduirile pe care Dumnezeu le-a dat omului ca s\u0103 fie p\u0103zite. Scriptura ne ofer\u0103 \u0219i alte dovezi ale acestui adev\u0103r.<\/p>\n traducere: Iulia Toma Capitolul II: Ar\u0103t\u00e2nd pe scurt \u00een ce const\u0103 harul m\u00e2ntuitor Urm\u0103toarea problem\u0103 care merit\u0103 luat\u0103 \u00een considerare este: \u00een ce const\u0103 natura principiului divin din sufletul omului, principiu at\u00e2t de diferit de ceea ce exist\u0103 \u00een mod natural \u00een suflet? Aici a\u0219 face o observa\u021bie: 1. Acel har m\u00e2ntuitor care exist\u0103 \u00een inimile sfin\u021bilor, acela … <\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/c\/c2\/Jonathan_Edwards_engraving.jpg\")
<\/a><\/strong><\/span><\/p>\n
\n<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"