{"id":758,"date":"2011-06-24T17:18:23","date_gmt":"2011-06-24T14:18:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.monergism.ro\/?p=758"},"modified":"2012-08-20T16:55:00","modified_gmt":"2012-08-20T13:55:00","slug":"teologia-reformata-este-sistematica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.monergism.ro\/index.php\/2011\/06\/teologia-reformata-este-sistematica\/","title":{"rendered":"Teologia reformat\u0103 este sistematic\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>R.C. Sproul, \u00een cartea sa Doctrinele harului, esen\u0163a teologiei reformate<\/em><\/strong> (tradus\u0103 \u015fi publicat\u0103 \u00een 2002 de Editura Multimedia, Arad), prezint\u0103, \u00eentr-o manier\u0103 clar\u0103 \u0219i concis\u0103, aspectele care apropie, dar \u0219i cele care deosebesc teologia reformat\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura altor confesiuni cre\u0219tine<\/span>. Ini\u021bial, Sproul subliniaz\u0103 caracterul sistematic \u0219i teocentric, analiz\u00e2nd apoi dimensiunea istoric\u0103 \u0219i evanghelic\u0103 a teologiei reformatorilor. Iat\u0103 ce spune el \u00een debutul celui de-al doilea capitol al lucr\u0103rii men\u021bionate mai sus:<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Teologia reformat\u0103 este sistematic\u0103. Teologia sistematic\u0103 este numit\u0103 astfel, deoarece trateaz\u0103 doctrinele \u00eentr-un mod unitar \u0219i coerent. Scopul teologiei sistematice nu este s\u0103 impun\u0103 Bibliei un sistem derivat dintr-o anumit\u0103 filozofie exterioar\u0103 ei, ci, mai degrab\u0103, s\u0103 descopere leg\u0103tura dintre \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile Scripturii. De-a lungul istoriei ei teologia sistematic\u0103 a sus\u021binut c\u0103 Biblia este Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, nu con\u021bine conflicte interne sau confuzie. De\u0219i exist\u0103 multe teme, prezentate de mul\u021bi autori umani, pe o perioad\u0103 lung\u0103 de timp, mesajul ei a fost considerat ca venind de la Dumnezeu \u0219i, ca urmare, coerent \u0219i consecvent. Ideea coeren\u021bei \u0219i unit\u0103\u021bii Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu nu este nicidecum produsul unei min\u021bi mici, limitate, ci este realitatea n\u0103scut\u0103 \u00een mintea lui Dumnezeu, care este nelimitat\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen biserica modern\u0103 lucrurile sus\u021binute \u00een trecut nu sunt totdeauna acceptate. Mul\u021bi au respins ideea inspira\u021biei divine a Scripturii \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu ea, caracterul unitar al revela\u021biei. C\u00e2nd cineva prive\u0219te Biblia ca pe un document exclusiv omenesc, se confrunt\u0103 cu problema armoniz\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor numero\u0219ilor ei autori. Din acest punct de vedere, teologia sistematic\u0103 reprezint\u0103, de obicei, \u00eencercarea de a explica Biblia sub influen\u021ba unui sistem exterior ei. Al\u021bii renun\u021b\u0103 la a c\u0103uta orice tip de sistem \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 o teologie care porne\u0219te de la ideea relativismului \u0219i a pluralismului. Ei caut\u0103 contradic\u021bii \u00eentre autorii biblici \u0219i v\u0103d Biblia ca pe o colec\u021bie de teologii aflate \u00een conflict.<\/span><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, teologia reformat\u0103 clasic\u0103 prive\u0219te Biblia ca pe Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. De\u0219i recunoa\u0219te faptul c\u0103 Biblia a fost scris\u0103 de diver\u0219i autori \u00een diverse perioade, inspira\u021bia divin\u0103 a \u00eentregului poart\u0103 cu ea unitatea \u0219i coeren\u021ba Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu. De aceea, efortul teologiei sistematice reformate este acela de a descoperi \u0219i a defini un sistem de doctrine prezentate \u00een interiorul Sfintei Scripturi.<\/span><\/p>\n

Deoarece teologia este sistematic\u0103, fiecare doctrin\u0103 influen\u021beaz\u0103 cumva toate celelalte doctrine. De exemplu, de modul \u00een care \u00een\u021belegem persoana lui Hristos depinde modul \u00een care \u00een\u021belegem lucrarea lui de r\u0103scump\u0103rare. Dac\u0103-<\/span>L<\/span> consider\u0103m pe Isus doar un mare \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor uman, suntem \u00eenclina\u021bi s\u0103 privim lucrarea lui ca fiind \u00een principal una de influen\u021b\u0103 \u0219i instruc\u021bie moral<\/span>\u0103<\/span>. Dac\u0103 \u00eel privim ca pe Fiul \u00eentrupat al lui Dumnezeu, aceasta va da alte coordonate \u00een\u021belegerii noastre privitoare la misiunea lui pe p\u0103m\u00e2nt. Invers, \u00een\u021belegerea pe care o avem asupra lucr\u0103rii lui Hristos va influen\u021ba \u00een\u021belegerea pe care <\/span>o<\/span>avem despre persoana lui.<\/span><\/p>\n

Probabil c\u0103 nu exist\u0103 nicio doctrin\u0103 care s\u0103 le influen\u021beze pe celelalte at\u00e2t de mult ca cea despre Dumnezeu. De modul cum \u00een\u021belegem natura \u0219i caracterul lui Dumnezeu depinde modul \u00een care \u00een\u021belegem natura omului, care poart\u0103 chipul lui; natura lui Hristos, care lucreaz\u0103 pentru Tat\u0103l; natura m\u00e2ntuirii care este lucrarea lui Dumnezeu; natura eticii, ale c\u0103rei norme sunt bazate pe caracterul lui Dumnezeu \u0219i celelalte numeroase considera\u021bii teologice, toate bazate pe \u00een\u021belegerea pe care o avem despre Dumnezeu.<\/span><\/p>\n

Teologia reformat\u0103 nu este antropocentric\u0103, ci mai presus de orice \u0219i \u00eenainte de toate, teocentric\u0103. Adic\u0103, nu este centrat\u0103 \u00een om, ci \u00een Dumnezeu. Aceast\u0103 centrare \u00een Dumnezeu nu coboar\u0103 nicidecum valoarea fiin\u021bei umane. Dimpotriv\u0103, ea este cea care stabile\u0219te aceast\u0103 valoare. Teologia reformat\u0103 a fost adesea acuzat\u0103 c\u0103 \u00eel umile\u0219te om din pricina accentu\u0103rii p\u0103catului \u0219i corup\u021biei sale profunde. \u00cens\u0103, de fapt, teologia reformat\u0103 are cea mai \u00eenalt\u0103 p\u0103rere posibil\u0103 despre om. Din pricin\u0103 c\u0103 avem o perspectiv\u0103 at\u00e2t de \u00eenalt\u0103 despre Dumnezeu, \u021binem foarte mult la fiin\u021ba creat\u0103 dup\u0103 chipul s\u0103u. Teologia reformat\u0103 ia p\u0103catul \u00een serios, deoarece \u00eel ia pe Dumnezeu \u00een serios \u0219i pentru c\u0103 ia omul \u00een serios. P\u0103catul \u00eel ofenseaz\u0103 pe Dumnezeu \u0219i \u00eel distruge pe om. Ambele aspecte reprezint\u0103 probleme foarte grave.<\/span><\/p>\n

Teologia reformat\u0103 are o p\u0103rere \u00eenalt\u0103 despre valoarea \u0219i demnitatea fiin\u021bei umane. Din acest punct de vedere se deosebe\u0219te radical de toate formele de umanism, <\/span>deoarece acesta atribuie<\/span>omului o valoare <\/span>intrinsec<\/em><\/span>\u0103, <\/em><\/span>\u00een <\/span>\u00een timp ce teologia reformat\u0103<\/span> vede demnitatea omului ca <\/span>fiin<\/span>d <\/span>un<\/span>a<\/span>extrinsec\u0103<\/span>. <\/em><\/span>Cu alte cuvinte, demnitatea omului nu <\/span>este inerent\u0103<\/span>.<\/span> Nu exist\u0103 \u00een \u0219i prin ea \u00eens\u0103\u0219i. Demnitatea <\/span>omului<\/span>este<\/span>una derivat\u0103, dependent\u0103 \u0219i primit\u0103. <\/span>\u00ce<\/span>n noi <\/span>\u00een\u0219ine nu suntem <\/span>dec\u00e2t \u021b\u0103r\u00e2n\u0103. Dar Dumnezeu ne-a oferit <\/span>o valoare<\/span>remarcabil\u0103, nou\u0103 care suntem creaturi f\u0103cute dup\u0103 chipul S\u0103u. El este sursa vie\u021bii \u0219i a \u00eens\u0103\u0219i fiin\u021bei noastre. Ne<\/span>–<\/span>a \u00eembr\u0103cat cu o hain\u0103 a valorii \u0219i importan\u021bei.<\/span><\/p>\n

Uneori se ive\u0219te o disput\u0103 legat\u0103 de scopul planului de r\u0103scump\u0103rare al lui Dumnezeu. \u00centrebarea care se ridic\u0103 este: Scopul planului de r\u0103scump\u0103rare este manifestarea slavei lui Dumnezeu sau este o demonstrare a valorii omenirii c\u0103zute? Este acest scop centrat \u00een Dumnezeu sau \u00een om? Dac\u0103 ar trebui s\u0103 alegem una dintre aceste variante, am fi obliga\u021bi s\u0103 alegem slava lui Dumnezeu. Vestea bun\u0103 este c\u0103 nu trebuie s\u0103 facem o alegere \u00een acest caz. \u00cen planul de r\u0103scump\u0103rare al lui Dumnezeu putem vedea at\u00e2t grija lui pentru binele creaturii sale, c\u00e2t \u0219i scopul de a-\u0219i demonstra slava. Slava lui Dumnezeu este manifestat\u0103 \u00een \u0219i prin lucrarea sa de r\u0103scump\u0103rare. Ea se poate vedea p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een pedepsirea celor p\u0103c\u0103to\u0219i. Dumnezeu \u00ee\u0219i prezint\u0103 cu maiestuozitate at\u00e2t harul inefabil, c\u00e2t \u0219i judecata dreapt\u0103. P\u00e2n\u0103 \u0219i judecata lui Dumnezeu subliniaz\u0103 valoarea omului, pedepsind r\u0103ul care altereaz\u0103 fiin\u021ba uman\u0103.<\/span><\/p>\n

De\u0219i teologia reformat\u0103 nu con\u021bine mari diferen\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te doctrina despre Dumnezeu, fa\u021b\u0103 de alte confesiuni cre\u0219tine, tocmai aceast\u0103 doctrin\u0103 despre Dumnezeu este aspectul distinctiv al teologiei reformate. Cum poate fi adev\u0103rat\u0103 aceast\u0103 afirma\u021bie? De\u0219i doctrina reformat\u0103 despre Dumnezeu nu este radical diferit\u0103 de cea a altor confesiuni cre\u0219tine, modul \u00een care aceast\u0103 doctrin\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u00een teologia reformat\u0103 este unic. Teologia reformat\u0103 aplic\u0103 doctrina despre Dumnezeu tuturor celorlalte doctrine, f\u0103c\u00e2nd din ea factorul major al \u00eentregii teologii.<\/span><\/p>\n

Nu am \u00eent\u00e2lnit nicio confesiune cre\u0219tin\u0103 care s\u0103 nu sus\u021bin\u0103 suveranitatea lui Dumnezeu. Suveranitatea este un atribut divin, sus\u021binut aproape \u00een \u00eentregime de toate ramurile cre\u0219tinismului istoric. Adesea \u00eens\u0103, c\u00e2nd aplic\u0103m doctrina suveranit\u0103\u021bii altor domenii ale teologiei, aceasta este diminuat\u0103 sau chiar anihilat\u0103 \u00een \u00eentregime. Am auzit adesea spun\u00e2ndu-se \u201eSuveranitatea lui Dumnezeu este limitat\u0103 de libertatea omului”. \u00cen aceast\u0103 afirma\u021bie, suveranitatea lui Dumnezeu nu este absolut\u0103. Ea are o limit\u0103, iar aceasta este libertatea uman\u0103.<\/span><\/p>\n

\u0218<\/span>i teologia reformat\u0103 sus\u021bine c\u0103 omul a primit din <\/span>partea <\/span>Creatorului o mare libertate. Dar aceast\u0103 libertate nu este absolut\u0103, iar omul nu este autonom. Libertatea noastr\u0103 este totdeauna \u0219i oriunde limitat\u0103 de suveranitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu este liber \u0219i noi suntem liberi. Dar Dumnezeu este mai liber dec\u00e2t noi. C\u00e2nd libertatea noastr\u0103 se ciocne\u0219te de suveranitatea lui Dumnezeu, libertatea trebuie s\u0103 cedeze. A spune c\u0103 suveranitatea lui Dumnezeu este limitat\u0103 de libertatea omului \u00eenseamn\u0103 a-I face pe om suveran. Afirma\u021bia c\u0103 suveranitatea lui Dumnezeu este limitat\u0103 de libertatea omului poate \u00eensemna \u0219i faptul c\u0103 Dumnezeu nu \u00eencalc\u0103 libertatea uman\u0103. Aceasta \u00eens\u0103, este o alt\u0103 problem\u0103. Dac\u0103 Dumnezeu nu \u00eencalc\u0103 libertatea omului nu o face din pricin\u0103 c\u0103 suveranitatea lui este limitat<\/span>\u0103<\/span>, ci pentru c\u0103 suveranitatea Lui decide astfel. El are capacitatea \u0219i autoritatea s\u0103 o fac\u0103, dac\u0103 dore\u0219te. Dac\u0103 exist\u0103 vreo limit\u0103, ea nu este impus\u0103 de om lui Dumnezeu, ci de Dumnezeu Sie\u0219i.<\/span><\/p>\n

\u00ce<\/span>n teologia reformat\u0103, dac\u0103 Dumnezeu nu este suve<\/span>ran peste<\/span>\u00eentreaga<\/span> crea\u021bie, <\/span>E<\/span>l nu este suveran deloc. <\/span>Termen<\/span>ul<\/span>suveranitate <\/em><\/span>devine prea u\u0219or o himer\u0103. Dac\u0103 <\/span>Dumnezeu<\/span> nu este suveran, atunci el nu este Dumnezeu. Suveranitatea este o caracteristic<\/span>\u0103 intrinsec\u0103 a lui Dumnezeu. Modul \u00een care \u00een\u021belegem suveranitatea divin\u0103 are implica\u021bii profunde asupra modului \u00een care \u00een\u021belegem doctrine precum grija divin\u0103, alegerea, justificarea \u0219i o mul\u021bime de alte doctrine. La fel se poate spune \u0219i despre alte atribute ale lui Dumnezeu, precum sfin\u021benia, omniscien\u021ba \u0219i imuabilitatea, pentru a numi doar c\u00e2teva.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

R.C. Sproul, \u00een cartea sa Doctrinele harului, esen\u0163a teologiei reformate (tradus\u0103 \u015fi publicat\u0103 \u00een 2002 de Editura Multimedia, Arad), prezint\u0103, \u00eentr-o manier\u0103 clar\u0103 \u0219i concis\u0103, aspectele care apropie, dar \u0219i cele care deosebesc teologia reformat\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura altor confesiuni cre\u0219tine. Ini\u021bial, Sproul subliniaz\u0103 caracterul sistematic \u0219i teocentric, analiz\u00e2nd apoi dimensiunea istoric\u0103 \u0219i evanghelic\u0103 a teologiei … <\/p>\n

Continue reading<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[95,16,48,91,90,69,89,94,11,96,5,92,93],"class_list":["post-758","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized","tag-antropocentrism","tag-calvinism","tag-doctrinele-harului","tag-editura-multimedia","tag-esenta-teologiei-reformate","tag-planul-de-mantuire","tag-rc-sproul","tag-slava-lui-dumnezeu","tag-suveranitatea-lui-dumnezeu","tag-teocentrism","tag-teol-reform","tag-teologie-sistematica","tag-umanism","nodate","item-wrap"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t