{"id":801,"date":"2011-07-01T18:12:13","date_gmt":"2011-07-01T15:12:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.monergism.ro\/?p=801"},"modified":"2017-02-14T09:53:40","modified_gmt":"2017-02-14T07:53:40","slug":"calvinismul-moderat-1913","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.monergism.ro\/index.php\/2011\/07\/calvinismul-moderat-1913\/","title":{"rendered":"Calvinismul moderat al primei m\u0103rturisiri de credin\u021b\u0103 a bapti\u0219tilor rom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Prima m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103 a bapti\u0219tilor rom\u00e2ni a fost redactat\u0103 \u0219i tip\u0103rit\u0103 ini\u021bial \u00een 1913 de Constantin Adorian, fiind republicat\u0103 ulterior \u00een 1923 (\u00een revista Farul M\u00e2ntuirii<\/em>, nr. 5-6\/1923 p.3-4 ) \u0219i \u00een 1927. Modelul pentru M\u0103rturisirea credin\u021bei cre\u0219tinilor boteza\u021bi, \u00een general numi\u021bi bapti\u0219ti, documentat\u0103 cu citate din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 <\/em>(1913) l-a reprezentat Glaubensbekenntnis <\/em>d<\/em>er Deutschen Baptisten<\/em> (1847), scris\u0103 de Johann Gerhard Oncken \u0219i Julius K\u00f6bne. Originile m\u0103rturisirii de credin\u021b\u0103 a bapti\u0219tilor germani pot fi urm\u0103rite \u00een timp p\u00e2n\u0103 \u00een 1837, c\u00e2nd, ca r\u0103spuns la o anchet\u0103 f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile locale din Hamburg, biserica baptist\u0103 de aici, cea mai veche din Germania, a prezentat o m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103 cu puternice influen\u021be calviniste. Textul m\u0103rturisirii din 1847 constituie o declara\u021bie comun\u0103 de credin\u021b\u0103 care, mai t\u00e2rziu, a devenit baza doctrinar\u0103 a Uniunii Baptiste Germane (Bund der Baptistengemeinden).<\/span><\/p>\n

C\u00e2t de fidel\u0103 originalului german este m\u0103rturisirea de credin\u021b\u0103 a bapti\u0219tilor rom\u00e2ni de la 1913? Mai p\u0103streaz\u0103 ceva din influen\u021ba calvinist\u0103 a acesteia? Iat\u0103 p\u0103rerea lui Alexa Popovici, exprimat\u0103 \u00een volumul al doilea al Istori<\/em>ei<\/em> b<\/em>apti\u0219tilor din Rom\u00e2nia (1919-1944)<\/em> , \u00een capitolul \u201eNuan\u0163a predestina\u021bionist\u0103 la bapti\u0219tii din Ardeal\u201d: Mo\u0219tenit\u0103 \u00eenc\u0103 de la primii predicatori, Mihai Cornea, Mihai Toth \u0219i al\u021bii, care au provenit de la calvini, tr\u0103s\u0103tur<\/em>a<\/em> aceasta a r\u0103mas <\/em>\u0219<\/em>i la genera\u021bia urm\u0103toare de predicatori, nuan\u021ba de predestina\u021bionism. Ei sus\u021bineau c\u0103 cine este ales pentru m\u00e2ntuire va ajunge s\u0103 fie un m\u00e2ntuit fiindc\u0103 \u00eemprejur\u0103rile se vor \u00eempleti \u00een a\u0219a ca omul s\u0103 fie m\u00e2ntuit. \u0218i invers, cine nu este ales pentru m\u00e2ntuire, chiar dac\u0103 se poc\u0103ie\u0219te, va c\u0103dea \u0219i va r\u0103m\u00e2ne pierdut. De\u0219i predicatorii ardeleni nu mergeau cu explica\u021biile p\u00e2n\u0103 la analize \u0219i apologie, ci s- au limitat doar la enun\u021b\u0103ri, de la predicatorii care prin predici \u0219i discu\u021bii afirmau nuan\u021ba aceasta predestina\u021bionist\u0103, calvinist\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura a ajuns cunoscut\u0103 \u0219i afirmat\u0103 de credincio\u0219i. Dar cum \u00een acea vreme predomina evanghelismul \u0219i misionarismul, acel proces clar de afirmare a fidelit\u0103\u021bii credincio\u0219ilor \u00een aplicarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii nou-testamentale, \u0219i \u00een puternica \u00eenfruntare cu alte confesiuni \u00een lupta pentru afirmarea opiniilor baptiste, nuan\u021ba predestina\u021bionist\u0103 a c\u0103zut din preocuparea predicatorilor, ea nu prezenta un prea mare interes \u00een lucrare. Cu trecerea anilor, \u0219i mai ales prin venirea unor predicatori din America, contactul cu \u00eensemna\u021bi predicatori \u0219i profesori de teologie din Anglia \u0219i America, aceasta nuan\u021b\u0103 foarte subtil\u0103 de crez a \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103, fiindc\u0103, dac\u0103 la \u00eenceput problema alegerii a constituit un capitol \u00een m\u0103rturisirea de credin\u021b\u0103, ea n-a mai ap\u0103rut \u00een m\u0103rturisirile de credin\u021b\u0103 de mai t\u00e2rziu. Predicatorii preg\u0103ti\u021bi \u00een Seminar puneau accentul pe universalitatea harului \u0219i astfel, \u00eencet, cu timpul, nuan\u021ba calvinist\u0103 a disp\u0103rut, fiind \u00eenlocuit\u0103 de sensul arminian al alegerii. <\/em><\/span><\/p>\n

Reiese c\u0103, \u00een perioada interbelic\u0103, doctrina alegerii necondi\u021bionate era predicat\u0103 de cei mai mul\u021bi pastori \u0219i cunoscut\u0103 de majoritatea credincio\u0219ilor bapti\u0219ti. Interesant este c\u0103 Alexa Popovici nu observ\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre aceast\u0103 \u201enuan\u021b\u0103 predestina\u021bionist\u0103\u201d \u2013 pe care o explic\u0103 neadecvat, f\u0103r\u0103 s\u0103-i prind\u0103 esen\u021ba \u2013\u00a0 \u0219i av\u00e2ntul misionar ce caracteriza mi\u0219carea baptist\u0103 \u00eenainte de al Doilea R\u0103zboi Mondial. <\/span><\/p>\n

Poate fi pus\u0103 diminuarea interesului pentru misiune \u2013 evident\u0103 <\/span>dup\u0103 1949 \u00een cadrul multor biserici baptiste \u2013 \u0219i pe seama adopt\u0103rii unei teologii arminiene? Acest articol nu \u00ee\u0219i propune s\u0103 r\u0103spund\u0103 la o astfel de \u00eentrebare, ci doar s\u0103 semnaleze accentele calviniste din prima m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103 a bapti\u0219tilor rom\u00e2ni<\/a> (1913) prin compara\u021bie cu Glaubensbekenntnis <\/em>d<\/em>er Deutschen Baptisten<\/em><\/a> (1847). Traducerea \u00een limba englez\u0103 a acesteia din urm\u0103 a fost realizat\u0103 de Russell Phillips<\/a>, \u00een august 2002. Pentru o prezentare mai extins\u0103 a istoriei doctrinei despre m\u00e2ntuire la bapti\u0219tii din Rom\u00e2nia se poate consulta eseul The History of Calvinism and Arminianism among Romanian Baptists<\/a>, realizat de Nicolae Chiciudean.<\/span><\/p>\n

Chiar \u0219i dup\u0103 o lectur\u0103 sumar\u0103, se poate observa c\u0103 Articolul 3 din M\u0103rturisirea credin\u021bei<\/em>, referitor la doctrina despre p\u0103cat, este preluat \u00een \u00eentregime din m\u0103rturisirea german\u0103 de la 1847. Sunt foarte clar afirmate depravarea total\u0103 \u0219i inabilitatea moral\u0103<\/strong> a omului c\u0103zut.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Articolul 4 (despre m\u00e2ntuire) este o prescurtare a aceluia\u0219i articol din m\u0103rturisirea de la 1847. Varianta rom\u00e2neasc\u0103 pierde ideea c\u0103 \u201esingura cale de salvare a omului din p\u0103cat \u0219i de consecin\u021bele \u00eengrozitoare ale acestuia este prin potolirea m\u00e2niei lui Dumnezeu \u0219i prin deplina satisfacere a drept\u0103\u021bii Sale sfinte\u201d<\/em>. De asemenea, se trece peste afirma\u021bia c\u0103 \u201edin ve\u0219nicie, Dumnezeu L-a desemnat pe singurul Lui Fiu, Isus Hristos, s\u0103 fie jertfa de isp\u0103\u0219ire\u201d.<\/em><\/span><\/p>\n

Nici afirma\u021biile referitoare la persoana lui Hristos nu se reg\u0103sesc \u00een varianta rom\u00e2neasc\u0103: \u201e\u00eentr-o unire dintre divinitatea Lui ve\u0219nic\u0103 \u0219i natura uman\u0103, un suflet adev\u0103rat uman \u0219i un corp omenesc, care au fost, \u00eens\u0103, \u0219i r\u0103m\u00e2n \u00een totalitate pure \u0219i f\u0103r\u0103 de pat\u0103, astfel c\u0103 nu a existat niciun p\u0103cat \u00een inima lui Isus, nici \u00een via\u021ba Lui exterioar\u0103.\u201d<\/em><\/span><\/p>\n

Din al doilea paragraf al articolului a r\u0103mas \u00een varianta rom\u00e2neasc\u0103 doar prima fraz\u0103. Nu a fost tradus enun\u021bul: \u201e\u0219i c\u0103, prin aceea\u0219i [jertf\u0103] avem iertarea de toate p\u0103catele \u0219i nelegiuirile, justificarea, neprih\u0103nirea ve\u0219nic\u0103, r\u0103scump\u0103rarea de la moarte, [de sub st\u0103p\u00e2nirea] diavolului \u0219i de iad, dar \u0219i via\u021ba ve\u0219nic\u0103; [<\/em>tot prin ea<\/em>] am primit \u0219i puterea de a ur\u00ee p\u0103catul, de a-l da la moarte, precum \u0219i voin\u021ba \u0219i [puterea] de a face binele\u201d.<\/em><\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Articolul 5, care vorbe\u0219te despre alegerea necondi\u021bionat\u0103<\/strong>, este trunchiat, fiind p\u0103strat\u0103 doar prima fraz\u0103. Se introduce \u00eens\u0103 un alt paragraf despre responsabilitatea omului, inexistent \u00een m\u0103rturisirea german\u0103. <\/span><\/p>\n

Iat\u0103 o traducere posibil\u0103 a \u00eentregului articol din original: \u201e<\/em>Noi credem c\u0103, din eternitate, a fost pl\u0103cerea liber\u0103 a lui Dumnezeu, nec\u0103l\u0103uzit\u0103 de ceva din afara Fiin\u021bei Sale, inten\u021bia Sa determinat\u0103 de a r\u0103scump\u0103ra p\u0103c\u0103to\u0219i. \u00cen acest scop, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de \u00eentemeierea lumii, din iubirea Sa necondi\u021bionat\u0103 \u0219i milostiv\u0103, a fost hot\u0103r\u00e2t \u00een cadrul Dumnezeirii ca Iehova, Cel Uns, prin \u00eentruparea \u0219i prin moartea Sa, s\u0103 fie M\u00e2ntuitorul (R\u0103scump\u0103r\u0103torul), astfel \u00eenc\u00e2t, din rasa uman\u0103 pierdut\u0103 \u00een decursul timpului, r\u0103scump\u0103rarea s\u0103 fie aplicat\u0103 celor care au fost ale\u0219i de Tat\u0103l, ale c\u0103ror nume sunt scrise \u00een cer, celor care s-au dat pe ei \u00een\u0219i\u0219i \u00een m\u00e2inile M\u00e2ntuitorului ca popor al S\u0103u, ca oi ale turmei Sale, celor pentru care El \u0219i-a dat via\u021ba, ace\u0219tia fiind mo\u0219tenirea Sa, rodul suferin\u021belor \u0219i al mor\u021bii Sale, mireasa Lui. Via\u021ba ve\u0219nic\u0103 \u00een Hristos a fost asigurat\u0103 pentru ace\u0219tia \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, au fost asigurate toate mijloacele prin care ei s\u0103 fie adu\u0219i la credin\u021ba \u00een Hristos, la sfin\u021benie \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, la fericirea ve\u0219nic\u0103. Acest decret al lui Dumnezeu este de neschimbat \u0219i din ve\u0219nicie imuabil, astfel c\u0103 cei pe care \u00eei prive\u0219te, cei ale\u0219i, nu pot fi smul\u0219i din m\u00e2inile lui Hristos, ci ei sunt p\u0103stra\u021bi, prin puterea lui Dumnezeu, \u00een credin\u021b\u0103 \u0219i \u00een dragoste pentru Hristos, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd devin co-mo\u0219tenitori ai slavei Sale\u201d.<\/em><\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Articolul 6 din m\u0103rturisirea german\u0103, despre mijloacele harului, a fost eliminat \u00een \u00eentregime \u00een varianta rom\u00e2neasc\u0103 din 1913. \u00cens\u0103, la articolul 7 din traducere, a fost introdus\u0103 fraza: \u201eDeosebite mijloace r\u00e2nduite de Dumnezeu pentru \u00eenaintare \u00een sfin\u021bire sunt: cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu (Sft. Scriptur\u0103), rug\u0103ciunea \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea credincio\u0219ilor unii cu al\u021bii.\u201d<\/em><\/span><\/p>\n

Iat\u0103 o traducere a articolului 6 din Glaubensbekenntnis <\/em>d<\/em>er Deutschen Baptisten<\/em> (1847): \u201eNoi credem c\u0103 Dumnezeu a r\u00e2nduit mijloacele harului, prin care El \u00eei atrage pe p\u0103c\u0103to\u0219i la Sine \u0219i le aplic\u0103 m\u00e2ntuirea pe care Hristos a ob\u021binut-o. \u00cen acest sens, Dumnezeu are o ordine bine stabilit\u0103, care nu poate fi modificat\u0103 de noi f\u0103r\u0103 abateri de la voin\u021ba divin\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, a) Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu este folosit. Cei converti\u021bi prin [auzirea] Cuv\u00e2ntului, prin lucrarea Duhului Sf\u00e2nt, sunt apoi ad\u0103uga\u021bi la Biserica lui Hristos prin b) Botez \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, ca membrii ai acestei biserici s\u0103rb\u0103toresc c) Cina Domnului proclam\u00e2nd moartea lui Hristos \u0219i [intr\u00e2nd \u00een] comuniunea cea mai intim\u0103 cu El. Comuniunea sfin\u021bilor \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te, de asemenea, cea mai \u00eenalt\u0103 expresie a sa \u00een Cina Domnului. Cu toate acestea, Rug\u0103ciunea este sufletul tuturor mijloacelor harului \u0219i a st\u0103rii de har, \u00een general. Acesta \u00eencepe \u00eenc\u0103 din primul moment al vie\u021bii noi \u0219i nu \u00eenceteaz\u0103 niciodat\u0103\u201d<\/em>.<\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Articolul 6 din m\u0103rturisirea de la 1913, despre na\u0219terea din nou, reia articolul 7 din varianta german\u0103 (1847), \u00eens\u0103 exclude ultima fraz\u0103, care face referire la regenerarea monergist\u0103: \u201eAceast\u0103 transformare minunat\u0103 \u00een inima \u0219i con\u0219tiin\u021ba p\u0103c\u0103tosului este exclusiv lucrarea Duhului Sf\u00e2nt, care, \u00een acord cu voia plin\u0103 de har a lui Dumnezeu, \u00eenso\u021be\u0219te Cuv\u00e2ntul cu toat\u0103 lucrarea Sa atotputernic\u0103 \u0219i eficient\u0103, realiz\u00e2nd astfel regenerarea p\u0103c\u0103tosului carnal, deschiz\u00e2ndu-i inima, lumin\u00e2ndu-i sufletul \u0219i produc\u00e2nd credin\u021b\u0103 vie \u00een Hristos.\u201d<\/em><\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Articolul 7, despre sfin\u021bire, din m\u0103rturisirea bapti\u0219tilor rom\u00e2ni este o variant\u0103 mai scurt\u0103 a articolului 11 din m\u0103rturisirea german\u0103. Iat\u0103 o traducere integral\u0103 a articolului original: \u201eNoi credem c\u0103, f\u0103r\u0103 sfin\u021bire (sfin\u021benie), nimeni nu va vedea pe Domnul. Sfin\u021birea este o consecin\u021b\u0103 a justific\u0103rii p\u0103c\u0103tosului \u00eenaintea lui Dumnezeu prin credin\u021ba \u00een Hristos \u0219i este indisolubil legat\u0103 de aceasta. Ea const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u2013 dup\u0103 ce st\u0103p\u00e2nirea p\u0103catului asupra inimii regenerate a fost eliminat\u0103 \u2013 acum, prin influen\u021ba constant\u0103 a Duhului Sf\u00e2nt, cei credincio\u0219i depun toate eforturile pentru a da la moarte p\u0103catul care \u00eenc\u0103 se aga\u021b\u0103 de ei, pentru a \u00eemplini legea Dumnezeului lor \u0219i pentru a oferi sufletul \u0219i trupul lor ca o jertf\u0103 vie, pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu, prin care El este sl\u0103vit. \u00cen acela\u0219i timp, aceste eforturi pot fi, totu\u0219i, dep\u0103\u0219ite de unele sl\u0103biciuni \u0219i de p\u0103cat, pe care ei nu \u00eel scuz\u0103, ci mai degrab\u0103 \u00eel regret\u0103 profund, deoarece acesta \u00eel ofenseaz\u0103 pe Dumnezeul lor milostiv \u0219i tulbur\u0103 pacea lor cu El. \u00cen acest caz, ei nu vor g\u0103si o odihn\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu au ob\u021binut iar\u0103\u0219i iertare, pe viitor tr\u0103ind mult mai atent.<\/em><\/span><\/p>\n

O dragoste sf\u00e2nt\u0103 \u0219i filial\u0103 (specific\u0103 unui fiu) pentru Dumnezeu \u0219i poruncile Lui este cel mai important aspect al sfin\u021birii; aceast\u0103 dragoste, care este produs\u0103, men\u021binut\u0103 \u0219i hr\u0103nit\u0103 \u00een inim\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt, \u00eel face pe cel credincios s\u0103 fie treptat \u00een asem\u0103nare cu Dumnezeu. Noi consider\u0103m c\u0103 sfin\u021birea trebuie s\u0103 continue pe parcursul \u00eentregii noastre vie\u021bi; chiar \u0219i \u00een cazul celei mai sfinte vie\u021bi avem \u00eenc\u0103 nevoie de harul iert\u0103tor al lui Dumnezeu prin s\u00e2ngele lui Hristos.\u201d<\/em><\/span><\/p>\n

\"\"<\/a>
\n<\/em><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen concluzie, se poate spune c\u0103 <\/span>M\u0103rturisirea credin\u021bei cre\u0219tinilor boteza\u021bi, \u00een general numi\u021bi bapti\u0219ti, documentat\u0103 cu citate din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em> (1913) are accente calviniste moderate. Sunt sus\u021binute clar \u0219i r\u0103spicat depravarea total\u0103, alegerea necondi\u021bionat\u0103, regenerarea monergist\u0103<\/strong>. Doctrina perseveren\u021bei sfin\u021bilor \u00een har<\/strong> poate fi dedus\u0103 din folosirea unor expresii ca \u201e\u00een sf\u00e2r\u0219it ne va introduce \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Lui cea vecinic\u0103\u201d sau \u201ea-i r\u00e2ndui la via\u021ba vecinic\u0103 \u0219i fericit\u0103\u201d. R\u0103scump\u0103rarea particular\u0103<\/strong> nu este nici negat\u0103, nici afirmat\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Prima m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103 a bapti\u0219tilor rom\u00e2ni a fost redactat\u0103 \u0219i tip\u0103rit\u0103 ini\u021bial \u00een 1913 de Constantin Adorian, fiind republicat\u0103 ulterior \u00een 1923 (\u00een revista Farul M\u00e2ntuirii, nr. 5-6\/1923 p.3-4 ) \u0219i \u00een 1927. Modelul pentru M\u0103rturisirea credin\u021bei cre\u0219tinilor boteza\u021bi, \u00een general numi\u021bi bapti\u0219ti, documentat\u0103 cu citate din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 (1913) l-a reprezentat Glaubensbekenntnis … <\/p>\n

Continue reading<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[113,64,112,16,114,27,118,117,119,115,116,111],"class_list":["post-801","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized","tag-alexa-popovici","tag-arminianism","tag-baptistii-din-romania","tag-calvinism","tag-constantin-adorian","tag-doctrina-alegerii","tag-doctrina-despre-pacat","tag-glaubensbekenntnis-der-deutschen-baptisten","tag-istoria-baptistilor","tag-johann-gerhard-oncken","tag-julius-kobne","tag-prima-marturisire-de-credinta-baptista","nodate","item-wrap"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t