<\/p>\n
\u00cen ultimele decenii s-au \u00eencercat diverse apropieri \u00eentre cre\u0219tinismul apusean \u0219i ortodoxia r\u0103s\u0103ritean\u0103. \u00cen special dup\u0103 c\u0103derea Cortinei de Fier, c\u00e2nd misionarii \u0219i evangheli\u0219tii din spa\u021biul occidental au luat contact cu realit\u0103\u021bile \u0219i dogmele ortodoxe, s-au publicat diverse lucr\u0103ri care explic\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 protestant\u0103, teologia \u0219i practicile cre\u0219tinismului tradi\u021bional din R\u0103s\u0103rit.<\/span><\/p>\n Cartea lui Donald Fairbairn<\/strong>, <\/span>Ortodoxia<\/em><\/em> r\u0103s\u0103ritean\u0103 din perspectiv\u0103 occidental\u0103<\/em><\/a><\/strong>, Editura Multimedia Arad, 2005, se \u00eencadreaz\u0103 acestui curent de interes protestant fa\u021b\u0103 de ortodoxie. Autorul \u2013 profesor de teologie istoric\u0103 la Erskine Theological Seminary, institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt ce apar\u021bine Associate Reformed Presbyterian Church din S.U.A. \u2013 a slujit ca misionar, dup\u0103 1991, \u00een \u021b\u0103rile foste sovietice (Georgia, Ucraina).<\/span><\/p>\n O alt\u0103 carte, <\/span>Ortodoxie \u0219i evanghelism<\/em><\/a><\/strong>, a ap\u0103rut, \u00een 2009, la Editura Adoramus din Ia\u0219i, av\u00e2ndu-l ca editor pe Bradley Nassif, profesor de studii biblice \u0219i teologice la Universitatea North Park, Chicago, S.U.A. Lucrarea propune puncte de vedere distincte dinspre \u0219i despre ortodoxia r\u0103s\u0103ritean\u0103; dintre aceste opinii le-am re\u021binut pe cele apar\u021bin\u00e2nd lui Michael Horton<\/strong> (profesor de teologie \u0219i apologetic\u0103 la Westminster Seminary California) \u0219i lui George Hancock-\u0218tefan<\/strong> (profesor de istoria bisericii la Palmer Theological Seminary).<\/span><\/p>\n Studiind cele trei perspective (dou\u0103 ale unor prezbiterieni americani \u2013 Fairbairn \u0219i Horton \u2013 \u0219i una apar\u021bin\u00e2nd unui baptist rom\u00e2n \u2013 Hancock-\u0218tefan) se pot men\u021biona urm\u0103toarele aspecte \u00een care ortodoxia \u0219i protestantismul nu se \u00eent\u00e2lnesc:<\/span><\/p>\n <\/p>\n Tradi\u021bia \u0219i Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n Protestantismul \u0219i Biserica Ortodox\u0103 pleac\u0103 de la metode teologice diferite, <\/em>iar acest lucru devine vizibil \u00een orice dezbatere. Pentru evanghelici, ortodoxia nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 explice modul \u00een care Scriptura justific\u0103 normele extracanonice \u0219i modul \u00een care o asemenea practic\u0103 \u00eenl\u0103tur\u0103 dificult\u0103\u021bile variet\u0103\u021bii interpretative. <\/span><\/p>\n Tradi\u021bia ortodox\u0103 nu este nici o entitate purt\u0103toare de autoritate, nici un r\u0103spuns uman la o scriere autoritar\u0103. Mai degrab\u0103, tradi\u021bia este curentul harului \u00een care toat\u0103 Biserica este purtat\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt; tradi\u021bia este via\u021ba pe care o posed\u0103 Biserica \u00een Hristos. Niciuna dintre manifest\u0103rile exterioare ale vie\u021bii Bisericii nu posed\u0103 o autoritate de natur\u0103 juridic\u0103 asupra altor manifest\u0103ri, \u0219i aceasta pentru c\u0103 nu exist\u0103 vreo lips\u0103 de armonie \u00eentre ele \u0219i astfel nu este necesar arbitrajul \u00eentre diferitele \u201eautorit\u0103\u021bi\u201d. Scriptura, scrierile Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi \u0219i sinoadele, liturghia \u0219i reprezent\u0103rile vizuale ale vie\u021bii, cum sunt icoanele \u0219i arhitectura bisericeasc\u0103, sunt toate mijloace prin care este exprimat\u0103 tradi\u021bia Bisericii. <\/span><\/p>\n Conform teologiei reformate, Scriptura judec\u0103 biserica \u0219i nu invers. Hristos a judecat \u201etradi\u021bia b\u0103tr\u00e2nilor\u201d, deoarece aceasta contrazicea \u00een mod evident \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Scripturii (Matei 15:2,6). <\/em>Pavel aduce o mustrare similar\u0103 \u00een Coloseni 2:8.<\/span><\/p>\n <\/p>\n C\u0103derea \u0219i p\u0103catul originar<\/strong><\/span><\/p>\n \u00cen viziunea ortodox\u0103, c\u0103derea nu constituie un act separat al dramei, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een modelul apusean. R\u0103s\u0103ritul cre\u0219tin are o perspectiv\u0103 neadecvat\u0103 cu privire la p\u0103cat, care se poate observa din modul \u00een care este tratat p\u0103catul originar, excluz\u00e2nd din discu\u021bie vina mo\u0219tenit\u0103 \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd o perspectiv\u0103 sinergic\u0103 a regener\u0103rii, precum \u0219i una terapeutic\u0103 \u00een rela\u021bie cu harul care \u00eendrept\u0103\u021be\u0219te.<\/span><\/p>\n \u00cen teologia ortodox\u0103 nu este loc pentru conceptul de p\u0103cat mo\u0219tenit, de\u0219i se recunoa\u0219te c\u0103 natura uman\u0103 a atras asupra sa consecin\u021bele p\u0103catului lui Adam. <\/span><\/p>\n Apostolul Pavel spune c\u0103: \u201ePrin neascultarea unui singur om, cei mul\u021bi au fost f\u0103cu\u021bi p\u0103c\u0103to\u0219i…\u201d (Romani 5:19). Moartea vine prin p\u0103cat, mo\u0219tenit cu toat\u0103 puterea \u0219i vina lui.<\/span><\/p>\n <\/p>\n R\u0103scump\u0103rarea<\/strong><\/span><\/p>\n Teologia r\u0103s\u0103ritean\u0103 vede jertfa Domnului Isus mai mult \u00een termenii rela\u021bionali, pe c\u00e2nd protestan\u021bii accentueaz\u0103 aspectul legal al r\u0103scump\u0103r\u0103rii. Teologia reformat\u0103 a recunoscut, totu\u0219i, victoria lui Hristos asupra diavolului, asupra caracterului muritor al omului, asupra r\u0103ului \u0219i asupra puterilor demonice drept urmare a faptului c\u0103 a \u00eemplinit planului Tat\u0103lui de potolire a m\u00e2niei lui Dumnezeu \u00eempotriva p\u0103catului. Teologii ortodoc\u0219i consider\u0103 aceast\u0103 perspectiv\u0103 dec\u00e2t ca fiind una sadic\u0103 \u0219i care duce la o \u00eendrept\u0103\u021bire egocentric\u0103. \u00cens\u0103 dac\u0103 nu recunoa\u0219tem caracterul legal al economiei mozaice, implic\u00e2nd v\u0103rsarea de s\u00e2nge pentru iertarea p\u0103catelor \u0219i anticiparea \u00een profe\u021bi a unui rob care va purta vina p\u0103c\u0103to\u0219ilor, Vechiul Testament \u00ee\u0219i pierde miza, iar Noul Testament \u00ee\u0219i pierde revendicarea \u00eemplinirii tuturor tipurilor \u0219i umbrelor.<\/span><\/p>\n <\/p>\n Justificarea<\/strong><\/span><\/p>\n Teologii ortodoc\u0219i se distan\u021beaz\u0103 adesea de orice discu\u021bie legat\u0103 de justificare socotind c\u0103 este o dezbatere apusean\u0103, chiar dac\u0103 este vorba de disputa care a stat la baza controversei dintre Domnul Isus \u0219i farisei, a controversei dintre apostolul Pavel \u0219i galateni, \u0219i a autorului c\u0103r\u021bii Evrei cu iudaizatorii. Ortodoxia are o deosebit\u0103 apreciere a posibilit\u0103\u021bilor liberului arbitru, ceea ce o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 esen\u021ba evangheliei.<\/span><\/p>\n Teologia protestant\u0103 insist\u0103 asupra faptului c\u0103 neprih\u0103nirea cerut\u0103 de dreptatea lui Dumnezeu se g\u0103se\u0219te numai \u00een Hristos. Ea trebuie atribuit\u0103 sau creditat\u0103, termeni care \u00ee\u0219i au originea la apostolul Pavel \u0219i nu la protestan\u021bi. Pavel ne spune c\u0103 o persoan\u0103 nu este \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o via\u021b\u0103 p\u0103c\u0103toas\u0103, ci c\u00e2t\u0103 vreme \u00eenc\u0103 este p\u0103c\u0103toas\u0103 \u0219i c\u0103 Dumnezeu ne atribuie \u00eendrept\u0103\u021birea f\u0103r\u0103 fapte, ci prin credin\u021b\u0103 (Romani 4:5,6).<\/span><\/p>\n <\/p>\n Sfin\u021birea<\/strong><\/span><\/p>\n Ortodoxia reflect\u0103 un consens semipelagian, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 omul nu poate fi \u00eendumnezeit prin propria lui activitate sau \u201eenergie\u201d, ci prin \u201eenergia\u201d divin\u0103, dar fa\u021b\u0103 de care activitatea sa uman\u0103 este ascult\u0103toare; \u00eentre cele dou\u0103 exist\u0103 o \u201esinergie\u201d care constituie baza rela\u021biei dintre cele dou\u0103 energii \u00een Hristos.<\/span><\/p>\n \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura reformat\u0103 clasic\u0103 a sus\u021binut \u00eentotdeauna sfin\u021birea \u2013 procesul de conformare \u00eentru asem\u0103narea cu Hristos, dar s-a opus oric\u0103rei tendin\u021be de a confunda \u00eendrept\u0103\u021birea cu sfin\u021birea, sfin\u021birea fiind scopul \u00eendrept\u0103\u021biri \u0219i nu baza acesteia. <\/span><\/p>\n <\/p>\n Universalismul<\/strong><\/span><\/p>\n Concep\u021bia \u00een dou\u0103 acte despre voca\u021bia omenirii (crea\u021bia \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219irea) se leag\u0103 \u00een mod natural de o soteriologie care se concentreaz\u0103 asupra \u021belului unirii cu Dumnezeu \u0219i care vede m\u00e2ntuirea ca pe un proces, nu ca pe o stare. Theosis<\/em> (\u00eendumnezeirea) <\/em>nu este o problem\u0103 individual\u0103, ea implic\u0103 \u00eentreaga Biseric\u0103 \u0219i, de fapt, \u00eentregul univers. Nimeni nu aspir\u0103 de unul singur s\u0103 devin\u0103 p\u0103rta\u0219 la natura divin\u0103; oamenii urm\u0103resc transformarea ca o comunitate a sfin\u021bilor.<\/span><\/p>\n Ortodoxia r\u0103s\u0103ritean\u0103 consider\u0103 c\u0103 m\u00e2ntuirea universal\u0103 este posibil\u0103, deoarece liberul arbitru al omului mo\u0219tene\u0219te \u00een mod intrinsec bun\u0103tatea \u0219i este bun prin natura sa \u2013 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 principal\u0103 a sufletului ra\u021bional care este, la r\u00e2ndul s\u0103u, plenitudinea oric\u0103rui bine, din moment ce este f\u0103cut dup\u0103 chipul lui Dumnezeu. \u00cen ciuda pasajelor dificile cu privire la finalitatea \u0219i severitatea judec\u0103\u021bii de pe urm\u0103 \u0219i a lipsei oric\u0103rui mandat scriptural cu privire la purgatoriu, \u00eencrederea ortodoc\u0219ilor \u00een puterea moral\u0103 a oamenilor reduce orizontul la tema transform\u0103rii cosmice.<\/span><\/p>\n Teologia ortodox\u0103 pune un puternic accent pe dimensiunea cosmic\u0103 a m\u00e2ntuirii, pe Hristos care recapituleaz\u0103 \u00eentregul univers, accent care lipse\u0219te de multe ori la evanghelici. Sl\u0103biciunea conceptului ortodox de m\u00e2ntuire st\u0103 \u00een faptul c\u0103 individul este pierdut. \u00cen Biserica Ortodox\u0103 se poate parafraza \u00eentrebarea temnicerului (Fapte 16:30): \u201eCe trebuie s\u0103 fac pentru a fi m\u00e2ntuit?\u201d cu: \u201eCe trebuie s\u0103 fac\u0103 biserica pentru ca eu s\u0103 fiu m\u00e2ntuit?\u201d.<\/span><\/p>\n <\/p>\n Ortodoxia popular\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n Distorsiunile privitoare la concep\u021bia despre sfin\u021bi, icoane \u0219i Biseric\u0103 din cadrul ortodoxiei populare constituie \u00een mod cert o provocare pentru cre\u0219tin\u0103tatea r\u0103s\u0103ritean\u0103.<\/span><\/p>\n Biserica Ortodox\u0103 ar trebui s\u0103 fie preocupat\u0103 mai mult de starea spiritual\u0103 a oamenilor din Rusia, Grecia, Rom\u00e2nia \u0219i din alte p\u0103r\u021bi dec\u00e2t de simpla men\u021binere a suprema\u021biei sale asupra altor confesiuni din aceste regiuni. Poate c\u0103 ar trebui s\u0103 fie mai pu\u021bin triumfalist\u0103 \u0219i mai dornic\u0103 s\u0103 aprecieze contribu\u021biile pe care alte confesiuni cre\u0219tine le pot avea la via\u021ba spiritual\u0103 a oamenilor din \u021b\u0103rile ortodoxe. Mai presus de orice, ortodoxia trebuie s\u0103 se dedice r\u0103sp\u00e2ndirii \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii despre comuniunea dintre Dumnezeu \u0219i omenire, care se afl\u0103 \u00een miezul g\u00e2ndirii ei.<\/span><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Na\u021bionalismul \u0219i intoleran\u021ba<\/strong><\/span><\/p>\n Bisericile ortodoxe r\u0103s\u0103ritene sus\u021bin c\u0103 a fi rom\u00e2n (rus, bulgar, grec etc.) \u00eenseamn\u0103 a fi ortodox. Na\u021bionalismul religios constituie o distorsiune serioas\u0103 a credin\u021bei \u0219i vie\u021bii ortodoxe. Asemenea perspectivei populare asupra sfin\u021bilor, icoanelor \u0219i a Bisericii, na\u021bionalismul religios distrage aten\u021bia oamenilor de la Hristos. <\/span><\/p>\n Iat\u0103 ce relateaz\u0103 George Hancock-\u0218tefan cu privire la opinia ortodoc\u0219ilor despre evanghelici: \u201e\u00cen timpul anilor 1980, am avut o conversa\u021bie cu un doctorand (care ast\u0103zi face parte din ierarhia superioar\u0103 ortodox\u0103) cu privire la m\u00e2ntuirea lui Nicolae Ceau\u0219escu, nemilosul dictator rom\u00e2n. El m-a asigurat c\u0103 Ceau\u0219escu a fost m\u00e2ntuit, deoarece fusese botezat c\u00e2nd a fost copil. Ceau\u0219escu a fost un adev\u0103rat fiu al Bisericii Ortodoxe. Din moment ce colegul meu se afla \u00een aceast\u0103 pas\u0103 teologic\u0103, l-am \u00eentrebat dac\u0103 crede c\u0103 eu, ca evanghelic, fac parte dintre cei r\u0103scump\u0103ra\u021bi. Spre descurajarea mea, mi-a spus c\u0103 nu este sigur!\u201d<\/span><\/p>\n